Sindicatele miniere si-au tras firme profitabile

Trei dintre sindicatele miniere din Valea Jiului, prin reprezentantii lor, nu mai par multumite doar cu statutul de aparatoare a drepturilor angajatilor in negocierile cu administratia si s-au apucat de afaceri. Deja cele trei sindicate au infiintat doua societati comerciale, cu obiecte de activitate diverse, in care au fost investite cotizatiile membrilor de sindicat.
Astfel, sindicatele libere de la exploatarile miniere Livezeni si Petrila, impreuna cu Sindicatul „Lonea 2004”, s-au apucat de deschis cluburi, magazine alimentare, infiinteaza chioscuri in incinta unitatilor miniere si au chiar o hala de productie de cuie si plasa de sarma. O singura suparare au liderii de sindicat: productia este desfacuta oriunde in tara, mai putin la subunitatile miniere arondate la Compania Nationala a Huilei (CNH) Petrosani.

Ziare si magazine alimentare, prin sindicatul EM Livezeni

In Petrosani functioneaza de ceva timp SC „Tipo Media”, o firma care apartine Sindicatului Liber al EM Livezeni, unul dintre cele mai puternice structuri de acest fel din Valea Jiului. Prin aceasta societate a fost infiintat un ziar al sindicatului, dar a fost deschis si un club in Petrosani, in care se spune ca s-a investit o suma de aproximativ un miliard de lei.
Firma are, insa, o multitudine de obiecte de activitate, astfel ca lucrurile nu se opresc aici. Liderul sindical din cadrul EM Livezeni Adrian Jurca, a afirmat ca din 1 mai vor fi date in functiune si doua magazine alimentare, unul in incinta exploatarii miniere, iar cel de-al doilea in cartierul Aeroport, unde locuiesc multi dintre angajatii exploatarii. „Spatiul din incinta unitatii l-am castigat prin licitatie, iar cel din Aeroport l-am inchiriat. Vor fi magazine alimentare fara bauturi alcoolice”, a spus Jurca.
Potrivit liderului sindical, contravaloarea marfurilor alimentare li se va retine minerilor la salariu, iar modalitatea de plata va fi computerizata. „Ideea este sa practicam preturi cat mai mici”, mai sustine acesta. Deja la societatea sindicatului sunt angajate 27 de persoane. Mai mult, Sindicatul Liber al EM Livezeni vrea sa aiba, tot prin societate, si o agentie de turism.

Plasa de sarma, cuie si magazine alimentare

De asemenea, Sindicatul Liber al EM Petrila, impreuna cu Sindicatul „Lonea 2004” s-au indreptat spre o alta afacere: fabrica plasa de sarma pentru activitatile miniere de subteran si cuie, prin SC „Sind Est”. Aceeasi firma are si chioscul alimentar din incinta Minei Lonea, dar urmeaza deschiderea unui astfel de punct de lucru si in incinta EM Petrila.
SC „Sind Est” are sediul la Centrul de Afaceri din Taia, actionari fiind cele doua sindicate, cu parti egale. Cu 10 angajati, firma are o cifra de afaceri, pentru primele 3 luni din acest an, de circa un miliard de lei.
Ioan Temneanu, liderul de la EM Petrila, a spus ca a infiintat societatea pentru ca „am vrut sa facem ceva in plus cu banii membrilor de sindicat”. „Am vrut sa deschidem doar chioscuri alimentare, sa oferim oamenilor produse de calitate la preturi mai mici. Nu intentionam sa ne imbogatim”, a adaugat acesta.

Suparati pe CNH

„Sind Est” a reusit sa-si vanda productia de cuie, care se cifreaza la 10 tone, si are contracte prin diverse colturi ale tarii. Sindicalistii au o singura suparare: cu CNH nu au reusit sa faca afaceri, cel putin deocamdata. Liderul de la EM Livezeni, un apropiat al celor doua sindicate reunite in firma, a afirmat ca cel putin la licitatia pentru plasa de sarma s-au folosit conditii discriminatorii.
Astfel, la licitatie nu au putut participa decat societatile care au putut face dovada ca au avut o productie de 3.000 de tone in ultimii 3 ani, iar „Sind Est” nu are decat cateva luni de existenta.
„In opinia mea, Compania Nationala a Huilei doreste ca tot ceea ce inseamna productia unor materiale folosite in subteran sa se realizeze in afara Vaii Jiului si, daca e posibil, in afara judetului. Tot ce inseamna spatii in care se putea face productie au ajuns cum au ajuns si acum sunt dinamitate de Banca Mondiala. Plasa de sarma, cordelina, salopete, bride, prosoape, etc., care se puteau produce in Valea Jiului, sunt cumparate din alta parte”, a spus Jurca.