Nu mai puţin de 43% dintre companiile româneşti intervievate de divizia “forensic” (criminalistică – n.red.) a KPMG au declarat că s-au confruntat cu problema angajaţilor care iau mită, potrivit studiului “Frauda şi Criza Financiară”. Sondajul s-a desfăşurat în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est – România, Slovacia, Cehia, Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia – însă pentru întrebarea legată de mită KPMG a publicat doar date legate de România.
Cum se ia mită
La fel ca şi în cazul administraţiei publice, în companiile private un angajat ajunge în situaţia de-a primi mită atunci când îl poate favoriza pe un client în dauna altora. Astfel, cei mai “expuşi” angajaţi sunt cei care iau deciziile de achiziţie. De exemplu, în ultimii ani au existat multe acuzaţii din partea producătorilor care încercau să-şi introducă produsele în hipermarketuri că angajaţii le-ar fi cerut mită. Însă, întrucât legea nu-i sancţionează decât pe funcţionari şi pe persoanele asimilate funcţionarilor, acuzaţiile nu au fost niciodată investigate sau dovedite. Spre deosebire de mita încasată de funcţionarii publici, mita din companiile private îi afectează doar pe acţionari, astfel încât aceştia sunt interesaţi să rezolve urgent problema înainte ca firma să dea faliment.
Alte fraude în companii
Potrivit sondajului KPMG, în cele mai multe ţări, aproximativ jumătate dintre cei intervievaţi au spus că au detectat o creştere a cazurilor de fraudă în companiile lor în ultimii doi ani. Extremele sunt Cehia, unde mai puţin de 10% dintre respondenţi au indicat o creştere a fraudelor detectate, şi România, unde procentul este de 58%. “Nu a existat un model clar al tipurilor de fraudă pentru care s-a observat o creştere a numărului de cazuri detectate, dar cele mai comune tipuri de astfel de infracţiuni sunt scurgerile de informaţii (45% în Europa Centrală, 43% în România), plăţi frauduloase (41% în regiune, 43% în România), utilizarea frauduloasă a schemelor de vânzări pe bază de stimulente (41% în Europa Centrală, 57% în România) şi mită şi corupţie (43% în România)”, se arată în studiu.
Cele mai afectate de creşterea fraudelor sunt activităţile de vânzări, indicată de 64% dintre respondenţii de la nivelul intregii regiuni şi de 86% dintre cei din România, cele de cumpărare (41% în regiune şi 57% în România) şi managementul inventarului (32% în regiune, 57% în România). “Rezultatele studiului par a sprijini observaţiile noastre că frauda iese mai mult la suprafaţă în timpul unei recesiuni în comparaţie cu perioadele de creştere economică. Atenţia sporită acordată de către organizaţii gestionării riscurilor de fraudă în timpul crizei este rezultatul nevoii de a impune controale mai stricte asupra costurilor în condiţiile reducerii resurselor disponibile”, a declarat Jimmy Helm, partener KPMG şi coordonatorul Departamentului de Investigare a Fraudelor din Europa Centrală şi de Est.
