Credeai că doar adulţii pot fi deprimaţi şi ajung să se gândească la sinucidere? Lucrurile nu stau chiar aşa. Şi copii sunt afectaţi de evenimentele stresante sau neplăcute din viaţa lor şi ajung să sufere de depresie, potrivit BBC.
„Indiferent de vârstă, depresia este o tulburare mentală foarte gravă, o problemă de sănătate semnificativă care trebuie tratată cu seriozitate”, spune psihiatrul Laura Mateescu. La copii mai mici, depresia severă este mai rar întâlnită, dar în cazul adolescenţilor riscul este mult mai mare. Unul din 20 de copii se simt deprimaţi, iar dacă această stare nu este tratată, viaţa lor de zi cu zi este afectată iar ei pot recurge la soluţii extreme cum ar fi sinuciderea.
Copii sub 14 ani ajung mai rar să se gândească să îşi pună capăt zilelor, dar numărul adolescenţilor care iau în considerare această opţiune este în creştere.
Cum recunoşti simptomele
Simptomele care pot fi asociate cu depresia în cazul adolescenţilor includ irascibilitate, iritabilitate, probleme de concentrare, tristeţe, oboseală şi un caracter retras. „Ei plâng uşor, îşi pierd interesul pentru activităţile care le făceau plăcere înainte, nu se mai joacă la calculator, nu mai pot să doarmă sau dimpotrivă dorm prea mult, mănânca puţin sau prea mult, sunt agresivi, se enervează foarte repede, vorbesc urât cu părinţii şi pot chiar să îşi lovească părinţii”, spune Laura Mateescu.
Alte simptome pe care le poţi observa când un adolescent este deprimat sunt lipsa de interes pentru aspectul său exterior, igienă sau pentru sănătate sa.
Copii deprimaţi sunt iritabili, plâng foarte uşor şi nu au chef de nimic. Ei sunt agresivi, indispuşi şi prezintă simptome somatice cum ar fi dureri de burtă sau de cap.
Care pot fi motivele
Un copil se poate simţi deprimat datorită unor probleme familiale, cum ar fi părinţi divorţaţi sau care se ceartă des. De asemenea, dacă părinţii au probleme, de exemplu greutăţi financiare, copilul se va simţi involuntar vinovat pentru dificultăţile lor.
De asemenea, sentimentele de singurătate, vinovăţie sau ura de sine pot provoca pierderea speranţei şi disperare care pot duce la tentative de sinucid.
Şi moartea unui bunic sau a unui alt membru al familiei, neglijenţa, abuzul, izolarea, hărţuirea şi bolile fizice pot declanşa depresia la adolescenţi.
Un alt motiv care poate provoca un comportament depresiv la adolescenţii din ziua de azi este consumul de alcool şi de droguri. În aceste cazuri, tinerii nu mai sunt interesaţi de nimic altceva în afara acestor vicii şi, în cele mai multe cazuri, dacă nu sunt ajutaţi vor ajunge să se găndească la opţiunea de a-şi pune capăt zilelor.
Ajută-ţi copilul
Dacă copilul tău este deprimat şi nu poate fi convins să meargă la psiholog, atunci trebuie să apelezi tu însuţi la ajutorul unui astfel de medic pentru a te sfătui ce trebuie să faci în continuare.
De obicei, tinerii se vor simţi revoltaţi când vor fi confruntaţi de părinţi şi vor avea o atitudine violentă. Dar părinţii trebuie să fie fermi şi să îi ajute, trebuie să îl facă să înţeleagă că sunt îngrijoraţi pentru el că îi vor doar binele.
În unele cazuri, copii se simt izolaţi şi le este frică să vorbească cu familia sau cu prietenii lor despre problemele pe care le au. În aceste situaţii, ajutorul poate veni şi de la o persoană în care ei au încredere cum ar fi un profesor, un doctor sau o asistentă.
Mulţi tineri îşi vor reveni din depresie cu ajutorul unui consilier şi cu suportul şi înţelegerea celor din jurul lor. Dar în cazurile în care simptomele sunt severe şi persistente, terapia cognitiv-comportamentală, un tip de tratament care ajută pacientul să îşi înţeleagă găndurile, sentimetele şi coportamentul poate ajuta. Terapia de familie sau interpersonală pot fi de asemenea utile.
Există şi telefoane la care tinerii pot suna pentru a primi asistenţă. Unul dintre aceste numere este cel pus la dispoziţie de Centrul de prevenire a tentativelor de suicid la copii şi adolescenţi de la spitalul „Alexandru Obregia” din Bucureşti: 0800080100.
Există simptome care nu pot fi tratate doar prin consiliere şi psihoterapie; în astfel de cazuri este necesar un tratament medicamentos.
Pastilele antidepresive pot fi folositoare în cazuri severe de depresie, dar trebuie să se urmeze un tratament constant, timp de mai multe luni.
„Tratamentul farmacologic este aprobat la copii şi adolescenţi în toate ţările lumii”, spune Mateescu.
Medicamentele trebuie să fie prescrise de un medic specialist care va monitoriza tratamentul copilului.
Situaţia din România
În 2009, sinuciderea a fost a treia cauză de moarte prin violenţă în România reprezentând 23,5 % din totalul morţilor, potrivit unui studiu realizat de Institutului Est European de Sănătate a Reproducerii (IEESR).
Cea mai utilizată metodă de sinucidere in România este spânzurarea, în proporţie de 70%, urmată de intoxicarea voluntară.
Studiile mai arată că până la 80% dintre cei care se sinucid prezintă simptome depresive severe, care tratate la timp ar fi putut preveni sinuciderea.
Un studiu din anul 2008 la care au participat 2.662 de elevi din liceele de pe rază municipiului Bucureşti a arătat că că 37,8% dintre adolescenţii chestionaţi au cunoştinţe care se gândesc să se sinucidă; 23,1% au cunoştinţe sau persoane din anturaj care au încercat să se sinucidă; 19,2% au prieteni sau persoane apropiate care au încercat să se sinucidă; 9,1% au cunoştinţe şi persoane din anturaj care s-au sinucis; 5,8% au prieteni sau persoane apropiate care s-au sinucis.
Iar 15,8% dintre respondenţi s-au gândit să se sinucidă; 5,6% au intenţionat să se sinucidă; 13,5% dintre respondenţi au spus cuiva că vor să se sinucidă; 5,6% dintre respondenţi au încercat să se sinucidă; 2,4 % dintre respondenţi au încercat să se sinucidă în anul şcolar în curs (2008-2009).
Cercetarea, denumită „Tineri în Europa” a fost realizată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială din Bucureşti.
