Cometa ISON a dat fiori reci de spaimă astronomilor din întreaga lume. În a doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie 2013, aceasta va trece la o distanţă de 64 milioane kiloemtri de Pământ, dar există voci care spun că traiectoria sa ar putea fi alta şi că există un risc de coliziune cu Terra.
Doi astronomi de la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii (CMSN) Galaţi, muzeograful Ovidiu Tercu şi Alex Dumitriu, membru al Astroclubului “Călin Popovici”, a observat cometa ISON, raportând către Minor Planet Center mai multe seturi de coordonate ale cometei. Folosind imaginile obţinute cu cele două telescoape montate pe montura DDM85, cei doi astronomi au fost realizate două filme şi două imagini ale cometei ISON.
Observaţiile au fost realizate pentru a explica publicului larg, din punct de vedere ştiinţific, adevărul despre cometa ISON, ţinând cont că în opinia publică au apărut mai multe informaţii şi discuţii pe marginea acestui subiect. „Cometa ISON a fost descoperită pe 21 septembrie 2012 de către doi astronomi din cadrul reţelei observaţionale International Scientific Optical Network – prescurtat ISON, de unde şi numele cometei.
În octombrie 2012, această cometă a fost observată pentru prima oară în România de către noi, la Observatorul Astronomic al CMSN Galaţi. De asemenea, am reobservat cometa de-a lungul ultimului an, contribuind astfel la rafinarea orbitei cometei”, ne-a declarat Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din Galaţi. ISON va trece cel mai aproape de Soare pe 28 noiembrie 2013, când va fi la aproximativ 1.100.000 km faţă de suprafaţa Soarelui, iar pe 26 decembrie 2013 ea va trece la distanţa minimă faţă de Pământ, de aproximativ 64.2 milioane de km. Ca o comparaţie, distanţă medie Pamânt-Lună este de 384.000 km.
Care sunt şansele ca ISON să lovească Pământul
Astronomii gălăţeni resping speculaţiile în ceea ce priveşte posibilitatea ca ISON să lovească Pământul: „Referitor la speculaţiile legate de dimensiunile nucleului cometei, cele mai noi date disponibile arată că nucleul cometei ISON are în jur de 2 km diametru.
Ca termen de comparaţie, celebra cometa Halley are un nucleu de formă alungită, cu dimensiuni de 15/8 km. În ceea ce priveşte coada şi coama, ele sunt componente foarte dinamice ale cometei, aşa că estimările şi comparaţiile nu-şi au rostul: dimensiunile cozii şi a coamei depind de mai mulţi factori, printre care activitatea nucleului, distanţa faţă de soare, intensitatea activităţii solare, etc. S-a speculat că, după trecerea la periheliu, cometa ISON ar putea lovi Pământul.
Realitatea este că sansele ca ISON să fie cumva deviată de Soare şi să lovească Pământul sunt practic nule: orbita cometei ISON este foarte bine cunoscută. Planetele în sistemul nostru solar se rotesc în jurul Soarelui într-o zonă, ca un circuit de curse, denumit ecliptică. Cometa ISON are o înclinaţie orbitală de 62 de grade. Astfel, cometa vine spre Soare de sub planul eclipticii, şi după periheliu va fi deasupra eclipticii, aşa că şansele de a lovi Pământul sunt practic inexistente”, a adăugat Ovidiu Tercu.
