„România liberă“ a început să prezinte în ediția de luni portretul unuia dintre cei mai puternici, dar și cei mai discreți milionari ai României. Sorin Vișenescu e cunoscut de opinia publică mai mult pentru pasiunile lui pentru bani și femei, decât pentru modul cum și-a făcut averea.
Supranumit “regele duty-free-urilor”, Sorin Vișenescu a reușit performanța de a opera nestingherit, pe parcursul guvernărilor post-decembriste începând cu CDR, până la intrarea în UE, o rețea de duty-free-uri amplasate în majoritatea punctelor de trecere a frontierei din România. În ediția de luni am prezentat primele două indicii care aruncă o umbră de îndoială asupra modului în care a rezistat milionarul într-un domeniu despre care presa a relatat că “taxa de protecție” era un instrument banal. Azi vă prezentăm și celelalte două indicii.
Indiciul cu numărul trei. Un șef de punct de trecere a frontierei care a interacționat cu Transeuro Impex SRL ce operau un magazin duty-free a acceptat să vorbească cu „România liberă“ și a mărturisit că de multe ori a trebuit să intervină pentru “temperarea” apucăturilor angajaților firmei, atunci când se sărea calul “prea tare”. Astfel, noaptea venea tirul cu țigări și până dimineață stocul era deja vândut clienților, afirmă comisarul. Asta în contextul în care fluxul de intrări-ieșiri era insignifiant. Controalele mai temperate la adresa acestei societăți ar fi reprezentat ”un compromis”, a explicat domnia sa, ce ținea de “instinctul de supraviețuire”. La început, când ar fi încercat să aplice regulile, polițistul-șef ar fi primit la rândul său controale de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, aparent pentru verificarea magazinului duty-free, dar centrate în fapt pe activitatea sa în punctul de trecere a frontierei. Pe măsură ce ar lăsat-o mai moale cu monitorizarea magazinului duty-free, siguranța locului de muncă i-ar fi crescut.
Citește și: Academia Română a Corupției (Episodul III): Cum ajungi milionar. Rețeta Vișenescu
Al patrulea indiciu. Într-o decizie a Consiliului Concurenței din 2006 privitor la un ”conflict” între BDG Import SRL, unde asociat e ginerele lui Virgil Măgureanu, și firmele grupării Vișenescu, aflăm că prima companie, în calitate de distribuitor pe România al brandurilor Jack Daniels sau Finlandia, a notificat autoritățile vamale că are suspiciuni cu privire la faptul că respectivele mărfuri alcoolice comercializate de Euroconsulting Internațional SRL către duty-free-uri aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală. Potrivit legii, acest lucru însemna că sunt ”mărfuri contrafăcute, mărfuri-pirat și mărfurile care aduc atingere drepturilor asupra unui brevet de invenție sau unui certificat suplimentar de protecție ori unei indicații geografice sau unui brevet de soi”.
Ca povestea duty-free-urilor să se încheie rotund, în mai 2010, acționând aparent independent unii de ceilalți, membrii grupului Vișenescu și-au vândut într-un interval de câteva zile mai multe societăți, printre care și duty-free-urile Euroconsulting Internațional SRL și Alfeus Trade SRL, către doi săteni, care apoi le-au lichidat pe toate. Acest tip de personaje care achiziționează pe bandă rulantă societăți se numesc ”sanitari de SRL-uri” și au rolul de a scăpa pe patroni de firmele care reprezintă ”tinichele de coadă”. De obicei, acești “sanitari” sfârșesc prin a fi trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. Așa s-a întâmplat, de altfel, și în cazul cumpărătorilor societăților duty-free ale grupului Vișenescu.
În spatele unor atacuri la patrimoniul statului
Sorin Vișenescu, mama sa și apropiații săi au fost implicați în câteva din afacerile imobiliare de anvergură din România. „România liberă“ a realizat un recensământ al acestora. Mama lui Sorin Vișenescu deține 49.550 mp în Constanța, în zona Bulevardului I.C. Brătianu, la ieșirea spre localitatea Valu lui Traian. Sorin Vișenescu și una din soțiile sale, împreună cu Lucian Orban și nevasta lui dețineau în 2007 aproape 12 hectare în zona Palazu Mare. De asemenea, milionarul mai apare ca beneficiarul unui PUZ în Craiova, unde vroia să parceleze o suprafață de 4 hectare. De asemenea, deși oficial nu apare ca asociat în firmele care au ridicat cartierul Tomis Plus, Sorin Vișinescu este prezent ca cel mai mare creditor al proiectului, la momentul intrării în insolvență a firmei Tomis Development. Din totalul sumelor înregistrate în tabelul creditorilor, mai mult de jumătate, 26 de milioane de lei veneau dinspre omul de afaceri. În plus, acesta este chiar titularul planului de mediu pentru cartierul Tomis Plus.
Maria Nicolaescu apare în 2013 și ca proprietara unui teren de 1.118 mp în Sectorul 1, pe Bd. Expoziției din București. În plus, soții Sorin și Anne Marie Vișenescu au deținut și firma VSV 13 Imobiliare SRL, care în mai 2006 s-a asociat cu Federația Română de Tir Sportiv în cadrul societății Dare La Semnul Nou 2005 SRL, administrată de Vasile Vintilă, președintele Federației. Cuplul Vișenescu a cumpărat 70% din firmă, restul revenind Federației de Tir. Cel mai valoros patrimoniu al instituției este terenul, amplasat într-un iluminiș din inima Pădurii Băneasa, dincolo de Grădina Zoologică. În 2010 firma a fost închisă.
Lista de proprietăți enumerată mai sus este completată de alte câteva active. Povestea acesteia conține toate elementele unei rețele de tip mafiot specializată în devalizarea statului de activele sale. În total, am identificat active imobiliare ale statului român de 500-700 milioane euro care au fost ținta grupării Vișenescu.
Teren pentru un supermarket uriaș
Mama lui Sorin Vișenescu a fost asociată în Interalfa SRL cu Mihail Dan Paicu (o perioadă CEO al Grupului Țiriac) și Lucian Orban (tovarășul tradițional al milionarului), toți cedând firma către un SRL controlat de Alexandru Hergan, considerat unul din liderii cei mai influenți de pe piața imobiliară românească. La scurt timp, după cedarea societății, o știre de presă anunța că urma să se construiască un hipermarket-mamut, pe un teren de 13 hectare care a aparținut Antreprizei Construcție și Montaj Patru, în valoare de 7,7 milioane euro. Indiciile arată că terenul a fost intermediat și de mama de 70 de ani a lui Sorin Vișenescu.
În 2008, s-a derulat la Agenția Domeniilor Statului (ADS) un control din partea corpului de control al ministrului Agriculturii Dacian Cioloș, ce viza o retrocedare dubioasă, în care fusese implicat șeful ADS de la Popești Leordeni. Beneficiar oficial era Constantin Necolaide, un bătrân de 96 de ani, care în realitate îl mandatase pe Teodor Cristodor, unul din apropiații lui Sorin Vișenescu, să se ocupe de întreg procesul retrocedării.
Mai mult, nonagenarul îl împuternicise pe Cristodor să vândă mamei lui Sorin Vișenescu toate terenurile obținute sau, dacă urmau să apară litigii în cursul retrocedării, să-i vândă acesteia drepturile litigioase.
Toată afacerea fusese începută în 2001, când Necolaide a revendicat o proprietate de 213,5 ha pe care familia sa o cumpărase în 1906 pe raza comunei Mogoșoaia. În realitate, nonagenarul omisese să spună că în momentul instaurării regimului comunist, familia sa mai rămăsese cu doar 56 de hectare. Comisia Locală Mogoșoaia a decis în ianuarie 2002 să îi dea despăgubire bănească pentru clădiri, iar pe partea de terenuri a decis să-i retrocedeze 50 ha agricole și 10 ha de pădure. Pe 14 iulie 2003, lui și încă unei persoane li se emisese titlu de proprietate pentru 14 ha de teren în Mogoșoaia.
În paralel însă, bătrânul a depus o cerere de retrocedare și la Prefectura Ilfov, o alta la Primăria Generală București, una la Primăria Sectorului 1 și încă una la Primăria Mogoșoaia. Așa că despăgubirile au început să curgă “fără număr”. În 2005, Primăria Capitalei trimite dosarul de retrocedare la ADS.
Deși pasase astfel problema către Agenția Domeniului Statului, funcționarii Primăriei București au continuat să se ocupe de retrocedare, așa că în 2006 primarul general Adriean Videanu emite două dispoziții: una în care i se dau bătrânului 11.082 mp din ”parcela Laromet” și alta în care i se oferă măsuri reparatorii în echivalent pentru o suprafață de 10,2 ha din aceeași ”parcelă Laromet”, care nu mai putea fi retrocedată fizic.
În aceeași zi în care Videanu semna noua tranșă de retrocedare, își face intrarea în scenă interpusul mamei lui Sorin Vișenescu, care cumpără practic de la bătrânul de 95 de ani drepturile asupra moștenirii rămase de recuperat.
În 2006, ADS-ul face rapid o comisie care să analizeze expertiza tehnică adusă de Constantin Necolaide, care stabilea valoarea despăgubirii pe care nonagenarul o are de primit pentru 204,9 ha la 295 milioane euro. Comisia propune identificarea exactă în teren a parcelelor revendicate pentru a vedea dacă chiar se suprapun cu moștenirea din acte a solicitantului. Vicepreședintele ADS Adrian Stan acceptă ca bună suma de 295 milioane de euro, ignorând propunerea comisiei interne a ADS de verificare a veridicității moștenirii. Adrian Stan propune CA-ului ADS retrocedarea în compensare și mandatarea președintelui ADS, Daniel Drăgan, să negocieze cu reprezentanții bătrânului.
În 2007, Necolaide este împroprietărit cu 147 ha la șoseaua națională, în Popești-Leordeni. Această decizie ilegală a dus ulterior la condamnarea la 6 ani de închisoare a președintelui ADS Daniel Drăgan pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Paguba generată statului român prin favorizarea grupării Vișenescu a fost estimată de procurori la 88 milioane de euro. “Decizia respectivă a fost emisă fără a avea la bază un raport întocmit de Comisia de analiză a solicitărilor de retrocedare, aşa cum prevede Legea 10/2001, nestabilindu-se aspectele necesare pentru soluţionarea cererii, cum ar fi: dacă cererea a fost depusă în termenul legal, dacă soluţionarea era de competenţa ADS, dacă solicitantul este persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate; de asemenea, nu a fost identificat cu exactitate terenul expropriat şi nici nu au fost făcute verificări cu privire la retrocedările dispuse de alte autorităţi către solicitant”, au arătat procurorii.
Mai norocos, vicepreședintele ADS, Adrian Stan, a scăpat ca prin urechile acului. Nu doar că a refuzat să predea documente privind această retrocedare către inspectorii corpului de control al lui Dacian Cioloș, dar în paralel cu inspecția, a făcut demersuri active pe lângă șeful ANCPI, Robert Tatu, să grăbească punerea în posesie a interpusului lui Sorin Vișenescu cu cele 147 ha de la Popești-Leordeni. Recent, Adrian Stan “a picat” în alt dosar, fiind prins în flagrant în 2015 când lua șpagă, în calitatea sa de primar PNL al Techirghiolului.
A făcut franjuri Stațiunea Pomicolă Băneasa
Fiindcă terenurile de la Popești- Leordeni nu erau suficiente ca să stingă pretenția de 295 milioane euro, ADS cedează în 30 octombrie 2007 pentru gruparea Vișenescu încă 12,5 ha din domeniul public al statului, în incinta Stațiunii Pomicole Băneasa. Aceasta este amplasată în oglindă cu Aeroportul Băneasa, de cealaltă parte a DN1. Zona respectivă e una de o valoare imobiliară imensă. Însă nici asta n-a fost suficient, reprezentanții bătrânului Constantin Nicolaide obținând o serie de amplasamente preferențiale. Astfel, în loc de 12,5 ha compacte, cum spune legea, ei au primit acest lot spart în 12 suprafețe necompacte, variind între 3.400 și 39.000 mp, amplasate strategic, unele având ieșire la DN1, altele având ieșire la alte drumuri principale din jurul Stațiunii Pomicole. “Ne-au făcut stațiunea franjuri”, după cum s-a exprimat conducerea unității de cercetare. Ca să se poată “întâmpla” retrocedarea cu loturi preferențiale de s-au comis o serie de încălcări ale legii. Titlul de proprietate a fost anulat recent, dar nu s-a deschis și un dosar penal.
De-abia în noiembrie 2014, la 6 ani de la producerea ilegalităților de la Stațiunea Pomicolă Băneasa, DNA a cerut să recitească raportul corpului de control al ministrului Cioloș din 2008. Anterior, procurorii anticorupție au decis închiderea dosarului referitor la retrocedarea din Băneasa, hotărâre contestată însă de conducerea Stațiunii Pomicole.
Imobiliare. Vișenescu, tranzacții imobiliare și cu Regele Mihai
Milionarul Sorin Vișinescu a făcut cu prințul Paul de România o tranzacție imobiliară cu un teren de aproximativ 500 mp, pe care l-a cumpărat pe când controversatul personaj princiar era „lefter“ și se afla în litigiu cu statul român pentru retrocedarea terenurilor sale. Atunci a fost forțat să vândă pe un preț mult subevaluat, în cartierul Primăverii. Cumpărătorul dreptului litigios a fost Sorin Vișenescu, care a dat 100.000 euro pentru un lot despre care se zice că ar valora 2,5 milioane euro. Ulterior, Sorin Vișenescu a cumpărat și parcela vecină de la Regele Mihai. Terenul acestuia din urmă era de asemenea într-un litigiu, Primăria Sectorului 1 dându-l cuiva care nu avea dreptul asupra respectivei suprafețe. Aceasta e una din rarele ocazii în care ”s-a unit” ceva, orice, aparținând Regelui Mihai, cu ceva aparținând prințului Paul. E o performanță pe care Sorin Vișenescu, nu știm cum, dar a reușit-o.
Aflați și restul culiselor despre afacerile milionarului Sorin Vișenescu în ediția de joi, 28 aprilie, a „României libere“.
