Seismologii, despre coincidenţele de pe axa România-Indonezia-Mexic

Două cutremure de intensitate mică în România şi alte patru seisme puternice în Indonezia şi Mexic i-au făcut pe mulţi să se întrebe ce urmează şi dacă există vreo legătură între acestea. Specialiştii contactaţi de RL explică ce s-a petrecut.

Cele două seisme din România s-au produs unul în zona Mării Negre, la 120 kilometri de ţărm, în seara de miercuri, şi al doilea ieri dimineaţă, în Vrancea, intensitatea ambelor fiind sub 3,5 grade, ceea ce nu reprezintă nici un pericol. Asemenea seisme au loc aproape zilnic în zona ţării noastre, însă acestea au coincis cu alte două cutremure foarte puternice care s-au petrecut în lume. În Mexic, seismele de marţi şi joi au avut magnitudini de 6,5 şi 6,9 grade, iar cele din Insula Sumatra au avut 8,9 şi 8,2 grade, după care a fost emisă o alertă de tsunami pentru zonele învecinate, iar în unele regiuni locuitorii au fost chiar evacuaţi preventiv.

Aceste seisme nu constituie un motiv de îngrijorare pentru români deoarece nu au legătură între ele, susţin specialiştii din ţara noastră. „Nu au cum să fie legături între ele pentru că au fost pe blocuri tectonice diferite. În lume există 18 mari blocuri, iar cele pe care au avut loc seismele din Indonezia şi Mexic nu au nici o legătură cu Vrancea”, susţine Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului. Acesta mai precizează că în zonele învecinate României – Bulgaria, Serbia, Polonia, Turcia –  se înregistrează mai mult cutremure de suprafaţă, în timp ce la noi sunt de adâncime. Este vorba despre seismele din Vrancea, singura zonă de la noi care poate genera cutremure puternice. Mărmureanu a precizat că seismele de suprafaţă din jurul ţării noastre nu influenţează activitatea seismică de la noi şi că în lume au loc, în medie, câte 65 de cutremure zilnic care sunt mai mari de 4 grade. „La noi pot fi oricând cutremure de până la 7 grade, dar acestea, produse în zona Vrancea, nu duc la pierderi de vieţi omeneşti sau materiale. Periculoase sunt cele peste 7 grade”, a declarat Gheorghe Mărmureanu. Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, consideră, la rândul său, că seismul înregistrat la noi în ţară joi dimineaţă este cel mai mare din februarie până în prezent, însă nu constituie nici un motiv de îngrijorare.

Sisteme de avertizare

Românii care vor să fie informaţi la timp despre probabilitatea producerii unui cutremur pot consulta prognozele elaborate de Institutul Român de Seismologie Aplicată. „Serviciul de prognoză seismică se bazează pe fenomenele care preced un cutremur şi are o predictibilitate de 80%. Informaţiile se afişează de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, iar un seism poate fi anunţat cu 12 sau chiar 24 de ore înainte. Oamenii pot afla astfel şi despre magnitudinea aproximativă a seismului”, a declarat Adrian Ailenei, directorul Institutului Român de Seismologie Aplicată.

Specialiştii de la institut spun că pot observa fenomenele ce preced un cutremur care va avea loc la distanţe foarte mari, de 8.000-10.000 de kilometri, şi i-au anunţat chiar şi pe cei de la Tokyo despre un seism pe care l-au detectat înainte de a se produce. „Un senzor din Vrancea simte mult mai bine ce se întâmplă foarte departe de el, astfel că noi vedem mai bine ce se întâmplă în Bulgaria, de exemplu”, a declarat Ailenei. Sisteme de avertizare există la noi în ţară la mai mulţi agenţi economici, unde se întrerupe automat alimentarea cu gaze sau energie electrică dacă urmează un cutremur puternic. Acestea decuplează procesele industriale, pornesc generatoare etc. cu câteva secunde înainte de a fi resimţită mişcarea pământului.