– D-le Morar, nu 40, ci cinci, maxim sase dosare de mare coruptie… Ce s-o fi intamplat cu restul?
– Nu cred ca au existat aceste dosare de mare coruptie sau, daca au existat, fosta conducere s-a referit la dosare in faza incipienta, asa cum ele reieseau din actele de sesizare. Eu vorbesc de cinci dosare de coruptie, pentru ca sunt dosare de mare coruptie. Sunt dosare pe care eu le-am vazut si care au perspective de finalizare prin rechizitoriu. La acestea ma refer.
– Dar de ce credeti ca domnul Diaconescu si domnul Amarie au vorbit destul de apasat de existenta acestor 40 de dosare de mare coruptie?
– Nu pot sa stiu exact motivul. Pot sa stiu ca domnul Diaconescu a vorbit probabil pe baza informarii procurorului general, iar procurorul general este posibil, asa cum v-am spus, sa fi apreciat existenta acestor 40 de dosare in functie de sesizarile existente. Vreau sa va spun ca si acum avem sesizari din care reies prejudicii enorme, din care reies subiecti, adica cei care comit faptele cu functii mari. Dar asta nu inseamna ca le facem, ca le dam in categoria celor de mare coruptie, atata timp cat nu avem indicii minime ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. Deci vorbim de acele dosare cu perspective de solutionare prin rechizitoriu.
Marile dosare sunt cam mici
– Bun, 4-5 dosare de mare coruptie. Care sunt acestea?
– Sunt dosare deja cunoscute. Am vorbit de acel dosar de la Oradea cu Marius Vizer si fostul director al Finantelor Publice, Lascau, unde a si fost arestat. Vorbim de dosarul cu Banca Comerciala Novaci unde avem un prejudiciu enorm, de 6.000 de miliarde de lei, si cu zeci de invinuiti. Exista un dosar cu un magistrat care e acuzat de luare de mita si… mai sunt.
– Observam, domnule Morar, ca oamenii politici nu mai prea apar in astfel de dosare si, din cate stiu, nici nu mai au cum sa apara, daca vorbim de senatori si deputati, pentru ca tocmai ce au fost luate competentele PNA de a ancheta senatori si deputati. Mai putem vorbi pe viitor de dosare de mare coruptie la PNA sau vor ramane dosarele, haideti sa spunem, medii si mici?
– Asa este, nu mai putem cerceta in acest cadru legislativ senatorii si deputatii, nici membrii Guvernului care au calitatea de senator si deputat…
– Care formeaza majoritatea sau toti sunt….
– Nu cred ca sunt toti, dar majoritatea au si calitatea de senator sau de deputat si, in aceste conditii, categoric ca nu putem vorbi de coruptia savarsita de aceste categorii profesionale. Dar exista alte categorii care s-ar putea incadra la marea coruptie. Sunt prefectii, presedintii Consiliilor Judetene, eu ii consider aici si pe magistrati, cam asta este.
– Si atunci cum vedeti viitorul PNA? Va mai functiona el ca institutie de sine statatoare sau se va transforma intr-un departament al Parchetului General?
– Propunerea noastra este in sensul transformarii PNA-ului intr-un departament in Parchetul General tocmai pentru a avea competenta sa solutionam aceste dosare. Atata timp cat nu avem competenta, va trebui sa ne limitam la cea stabilita in acest moment si atunci dosarele de mare coruptie sau dosarele de coruptie privindu-i pe parlamentari nu trebuie solutionate de noi, ci de Parchetul General si acolo trebuie puse intrebarile.
„Nu ma ascund dupa telefon”
– Stiti ce m-a uimit, domnule Morar? V-am auzit ieri si aseara spunand ca nu v-a deranjat telefonul primit de Adrian Nastase, care s-a interesat de dosarul privind casa din Zambaccian. De ce nu v-a deranjat?
– Nu mi s-a parut ceva nefiresc, era un dosar de care se vorbea de cateva zile in presa, intr-un anumit context, domnul Nastase m-a contactat initial prin cabinetul sau, nu eram la serviciu, m-a contactat pe telefonul mobil si intrebarea a fost simpla: daca dosarul sau a fost redeschis sau nu, pentru ca intentiona sa raspunda, inteleg, acestor afirmatii din presa. I-am raspuns pentru ca stiam exact ca acest dosar nu a fost redeschis.
– Dar de ce nu l-ati trimis pur si simplu la plimbare, pentru ca e totusi o forma de presiune din punctul nostru de vedere, al ziaristilor. Orice telefon dat de o persoana publica, cu functie publica, cum e domnul Adrian Nastase, e presedintele Camerei Deputatilor, nu puteti considera un astfel de telefon ca o forma voalata de intimidare?
– Nu am inteles-o asa, oricum nu are acest efect asupra mea si, chiar daca or sa ma sune mai multi politicieni in legatura cu asemenea dosare…
– Ba chiar l-ati invitat s-o faca, ceea ce mi se pare nefiresc…
– Nu cred ca l-am invitat sa o faca, am spus ca poate sa o faca, eu de regula raspund la telefon, dar nu cred sa-i ajute acest lucru Ð faptul ca m-au sunat pe mine. Ideea este ca nu ma ascund in spatele telefonului. Pot sa ma sune, pot sa stabileasca contacte cu mine, pot sa stiu daca vorbesc sau nu cu ei, daca le dau sau nu le dau relatia si nu mi s-a parut nimic grav in a-i spune ca nu s-a redeschis un dosar. Fiti sigur ca daca un parlamentar sau un alt om politic ma suna si ma intreaba despre mersul unui dosar, deci retineti, in cazul dosarului Zambaccian vorbim de un dosar inchis in acest moment, este alta situatia decat atunci cand avem un dosar deschis. Fiti sigur ca in acele situatii nu va afla absolut nimic despre mersul anchetei. Eu astept o atitudine, o altfel de atitudine din partea lor, adica ei sa nu o faca, sa nu ma sune, insa eu nu ma ascund dupa telefon.
– Din punct de vedere legal care ar fi fost procedura? Cum s-ar fi putut interesa daca dosarul e inchis sau nu? Ca banuiesc ca din punct de vedere legal nu exista nicaieri prevederea ca poti suna seful PNA ca sa intrebi daca un dosar e inchis sau deschis.
– Este adevarat, nu exista si in momentul in care se redeschide un dosar si se reiau cercetarile, in mod obligatoriu, persoana vizata de aceste cercetari, ca este faptuitor, ca este invinuit, afla de la cel care instrumenteaza dosarul, intrucat suntem intr-un cadru procedural in care are dreptul sa-si apere…
„Nu i-am dat un cec in alb nici domnului Nastase, nici altcuiva”
– Deci cum ar fi putut afla domnul Nastase de procedura ca dosarul este inchis, sau deschis, sau cum o fi?
– In lege nu exista o asemenea prevedere, este posibil ca procurorul sa inteleaga sa-i comunice ca a fost redeschis dosarul sau nu. Dar ar fi aflat in momentul in care ar fi fost citat pentru audiere.
– Ati spus ca acest dosar a fost prost lucrat sau inchis, in orice caz in mod ciudat. Veti redeschide acest dosar?
– Este o situatie mai speciala si o leg de competenta pe care noi o avem in acest moment. Eu am posibilitatea de a redeschide acest dosar, dar nu am posibilitatea de a-l instrumenta. Deci in momentul in care il redeschid, fiind vorba de o persoana care are calitatea de parlamentar, ar trebui obligatoriu sa-l trimit Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
– Pana la urma nu are importanta cine-l instrumenteaza…
– N-are importanta, eu trebuie sa analizez pana la urma, daca infirm acest dosar. Deci nu i-am dat un cec in alb nici domnului Nastase, si nici altcuiva, i-am spus ca in ziua in care m-a sunat, nu era deschis. Fara sa-i spun ca nu-l voi redeschide maine sau poimaine.
– Si cand veti sti daca e cazul sa reluati…
– Nu stiu, nu pot da termene, pentru ca vad mai multe dosare, am in paralel dosarele care au cercetari fluente si trebuie sa ma ocup de acel lucru, probabil, nu este un termen pentru asa ceva.
„Procurorii irosesc timp sa verifice sesizarile serviciilor secrete”
– Ultima chestiune, domnule Morar, serviciile secrete. V-ati exprimat nemultumirea in legatura cu calitatea informatiilor primite de la serviciile secrete. Dar sunt mai multe servicii secrete, cine v-a dezamagit, ca sa zic asa?
– Cei care ne furnizeaza noua informatii se situeaza cam la acelasi nivel al informatiilor substantiale pe care le putem folosi…
– Mai precis?
– Cine ne sesizeaza pe noi? Ne sesizeaza DGIPI-ul, sesizeaza celelalte servicii secrete, haideti sa nu le nominalizam.
– Bun, dar ce le reprosati?
– Le reprosez… Nu le reprosez nimic, haideti s-o luam altcumva. Tot statistic, am constatat ca aproximativ doar 20 la suta din sesizarile primite de la aceste servicii pot fi valorificate si au fost valorificate, deci vorbesc de ce s-a intamplat pana acum, in dosare penale si ca 80% din aceste sesizari nu au dus la nimic, adica sunt informatii pe care procurorii nu au reusit sa le valorifice nicidecum.
– Ati spus la un moment dat ca sunt povesti din presa…
– Deci am spus asa: ca de multe ori, sesizarea seamana doar cu o poveste intre ghilimele. Adica ni se relateaza o stare de fapt, fara a fi fundamentata de absolut nimic. Fara a ni se da cel mai mic indiciu de unde am putea incepe si ce am putea sa facem.
– Si asta ce mai e? Neprofesionalism sau… cum se cheama asta?
– Numai putin. Am spus ca multe dintre sesizarile serviciilor de informatii se suprapun cu informatiile aparute in presa in acele zile. Adica nu avem nimic diferit si absolut nimic diferit intre aceste sesizari. Nu vreau sa comentez, o sa am o intalnire cu sefii acestor servicii si ai acestor institutii. Sper sa fie oameni maturi, si stiu ca sunt oameni maturi, si sa inteleaga faptul ca nu este o critica. Dar trebuie sa revedem modul de sesizare si sa nu ne incarce cu teribil de multe sesizari pe care nici nu le putem lasa in nelucrare, sa le punem intr-un birou si sa ramana acolo, pentru ca procurorii irosesc un mare volum de timp ca sa verifice aceste sesizari. Si daca timp de doi ani si jumatate, cat am facut eu aceasta analiza, s-a dovedit ca doar 20% sunt folosite, inseamna ca trebuie facut ceva. Trebuie sa gandim un alt sistem, sa nu ni le trimita decat – ca un exemplu – in momentul in care se colaboreaza cu alte lucruri, ei pot sa spuna „sigur, noi furnizam informatii, nu facem cercetari, nu avem dreptul”. Da. Dar ei sunt specializati si trebuie sa faca in asa fel incat sa-i dea dreptul celui care este chemat sa faca o urmarire penala sa scoata ceva din acea sesizare. Altminteri ne pierdem vremea. Procurorii spun un lucru: nu fac rechizitorii pentru ca eu sunt incarcat permanent cu 5, sau 6 sau 10 sesizari pe care le verific. Procurorul trebuie sa le verifice si nu iese nimic din ele.
Morar critica acolo unde a laudat Basescu
– Bun, nu-i o critica, dar in mod destul de limpede sunteti nemultumit de ce primiti de la serviciile secrete. Pana una-alta, activitatea lor publica a fost destul de apreciata, cel putin la nivelul Presedintiei. Eu ma mir sincer ca aud lucrurile astea pentru ca Presedintia a girat activitatea serviciilor secrete. Pana una-alta, sefii serviciilor secrete sunt in functie, deci…
– Eu nu vorbesc aici de sentimente, de cine se supara sau nu. Eu vorbesc de niste date statistice. Nici nu-l critic pentru ca vizeaza o activitate desfasurata pana acum. Am spus aceste lucruri, am facut o analiza rece, obiectiva, pe cifre, tocmai pentru ca de aici inainte sa punem bazele unei alte colaborari. Sa revedem. Am spus din nou ca au informatii bune, pertinente, limitandu-ne iarasi la procentul pe care vi l-am spus, din care au iesit dosare mari, dosare importante. As prefera sa mi le trimita doar pe acelea si sa nu mai am inca 80 pe care sa le verific. Iarasi spun, nu vreau sa trezesc susceptibilitati nimanui, dar lucrurile trebuie spuse.
– Nu va e teama ca vi i-ati ridicat in cap, prin astfel de declaratii, si pe cei din serviciile secrete?
– Va spun, stiu ca aceia care conduc aceste servicii sunt oameni rationali, sunt oameni logici, stiu ca putem pune bazele unei colaborari, spun eu, mai bune, si inteleg. Trebuie sa inteleaga ce am spus.
Conducerea Serviciului Roman de Informatii a respins afirmatiile facute, marti, de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, Daniel Morar, potrivit carora sesizarile serviciilor de informatii, in proportie de 80 la suta, sunt nefundamentate. „SRI, in temeiul legii si in conditiile stipulate prin „Protocolul privind organizarea cooperarii intre Serviciul Roman de Informatii si Parchetul National Anticoruptie”, a fost consecvent in a-si indeplini obligatia asumata in ceea ce priveste punerea la dispozitia PNA a datelor si informatiilor in legatura cu savarsirea infractiunilor privitoare la coruptie”, se arata intr-un comunicat de presa remis de SRI. In anul 2004, PNA-ului i-au fost transmise 163 de sesizari privind stari de fapt potential periculoase si in 35 de situatii s-a raspuns cu documentar probatoriu, ca urmare a solicitarilor ce au fost adresate SRI de „a acorda sprijin si asistenta de specialitate pentru obtinerea probelor si a mijloacelor de proba necesare solutionarii temeinice a cauzelor in lucru”, se mai arata in comunicatul SRI. Serviciul Roman de Informatii raspunde cu aceeasi moneda sefului PNA. „Diferenta, uneori considerabila, dintre capacitatea de a obtine si procesa informatii secrete privind faptele cu potential infractional si posibilitatea organelor de aplicare a legii de a le valorifica in mijloace de proba este, in prima si ultima instanta, o consecinta a abilitatii institutiei sesizate de a parcurge intr-un timp scurt si performant drumul de la informatie la proba si de la proba la un mijloc de proba”, adauga comunicatul SRI.
