» Daniel Morar, seful DNA, a criticat faptul ca in ultimii ani nu a existat nici macar un caz de magistrat care sa-si denunte un coleg corupt. In contextul in care doar un sfert din populatia tarii are incredere in justitie, nici macar magistratii nu au incredere in propriul sistem, i-a atras ironic atentia Morar unei judecatoare, la o dezbatere publica.
» In 2009, DNA a cercetat penal pentru coruptie doar doi magistrati, dar in ultimii cinci ani au fost condamnati definitiv cinci procurori si patru judecatori. Unii specialisti acuza Consiliul Superior al Magistraturii ca priveste pasiv coruptia din sistem si nu ajuta DNA, dar CSM se apara: nu e de competenta sa sa faca urmarire penala.
Procurorul-sef al directiei Nationale Anticoruptie (DNA) s-a plans ca "magistratii refuza sa dea declaratii ca martori in dosarele colegilor, chiar daca le pui probele in fata si le arati ca stiau dinainte ca acel coleg a savarsit o fapta de coruptie". Daniel Morar a constatat ca in ultimii ani nu a existat nici macar un singur denunt din partea vreunui magistrat, fie procuror sau judecator, impotriva unui coleg care comite fapte de coruptie.
Prezent la dezbaterea publica prilejuita de lansarea raportului "Vulnerabilitati ale sistemului juridic din Romania", sub egida Initiativei pentru o Justitie Curata, Daniel Morar a discutat aprins cu judecatoarea Alina Trandafir, de la Curtea de Apel Bucuresti. Judecatoarea argumentase ca nu si-ar putea denunta un coleg corupt, pentru ca nu ar avea probe in acest sens. Strangerea probelor este obligatia procurorilor de caz, nu a celor care fac sesizarea penala, i-au amintit cei prezenti la discutie, insa judecatoarea a motivat ca "nu are incredere" ca procurorii vor putea aduna probele necesare. "Deci nu aveti incredere in sistem", a concluzionat ironic Daniel Morar.
Seful DNA a mai spus ca denunturile privind faptele de coruptie au scazut in general in intreaga societate, ceea ce ar indica scaderea continua a increderii romanilor in sistemul juridic, dar si faptul ca le lipseste spiritul civic. Morar a mai identificat o cauza a lipsei de reactie la coruptie in Romania, care ar putea explica de altfel si reticenta magistratilor in a-si denunta colegii: procedura greoaie. "Oamenii nu sunt dispusi sa ia parte la procedura judiciara, care presupune prezenta la procuror, dupa care la trei instante", a spus Morar.
In anul 2009, DNA a inceput urmarirea penala doar pentru doi magistrati, conform datelor de pe pagina de internet a institutiei: Adriana Moldovan, prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Nasaud, si judecatorul Petru Rus, de la Judecatoria Nasaud. Procuroarea a acceptat de la denuntator construirea pe gratis a unui pod peste raul care ii curge prin fata casei de vacanta, in schimb intervenind pentru favoruri la judecatorul Rus. In comparatie, DNA a trimis in judecata 26 de magistrati in perioada 2005-2008, majoritatea proceselor nefiind inca finalizate de judecatori. Daniel Morar a criticat, in trecut, clementa neobisnuita de care dau dovada judecatorii atunci cand isi judeca colegii acuzati de coruptie.
Laura stefan, expert anticoruptie al Societatii Academice Romane, ne-a explicat ca veritabila omerta, legea tacerii, din randul magistratilor nu este cauzata de lipsa increderii in sistemul de justitie: "Se acopera unii pe altii, sunt comozi si se gandesc: cine stie cine va ajunge sef. Nu se gandesc ca asta se repercuteaza asupra imaginii lor si ca lumea nu stie ca multi nu iau spaga". Laura stefan spune ca reticenta crescanda a romanilor de a denunta faptele de coruptie, de care s-a plans seful DNA, se explica prin faptul ca denuntarea coruptiei nu este perceputa ca "o chestiune de spirit civic. Venim dupa o istorie de turnatorii, astfel ca atitudinea in Romania este: «De ce sa ma bag unde nu e treaba mea?»".
Nu exista nici o situatie in care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), forul suprem care "vegheaza" la buna functionare si la independenta justitiei, sa fi semnalat un caz de coruptie procurorilor DNA. In cazul magistratilor, CSM ar putea sa ajute la curatarea sistemului, pentru ca isi poate folosi inspectorii judiciari sa supravegheze modul de repartizare a dosarelor sau solutiile suspecte, considera Laura stefan. In replica, reprezentanti ai CSM ne-au declarat ca "autoritatile competente sa faca verificari privind incalcarea legii sunt Parchetele si Politia. CSM nu se ocupa de asa ceva. Inspectorii judiciari ai CSM pot merge pana la a constata ca s-au incalcat reguli administrative care tin strict de activitatea profesionala a magistratilor". Sanctiunea maxima pe care o pot dispune sectiile de judecatori, respectiv de procurori ale CSM, este excluderea din magistratura.
In 2009, CSM a dat afara din sistem sase magistrati, in special in urma unor scandaluri de presa. In cazul celor demisi dupa neregulile descoperite in cazul lui Serghei Gorbunov, suspectat de crima la o casa de schimb valutar din Brasov, DNA ar fi declansat procedurile de urmarire penala pentru coruptie in cazul lor. Presupusa ancheta nu a fost facuta publica si nu s-a finalizat intr-un dosar trimis in judecata.
