– Domnule Blaga, cetateanul de la Constanta batut de politisti a murit. Ce simtiti?
– In primul rand, o durere in suflet, pentru ca un cetatean roman a murit inclusiv din pricina actiunii nesabuite a unor fosti politisti. As fi simtit la fel pentru orice alt cetatean roman aflat intr-o astfel de situatie.
– A murit si din cauza loviturilor primite de politisti? Presa a speculat ca politia sugereaza ca era deja…
– Nu politia a sugerat. Politistii nu au voie sa bata nici un cetatean roman. Ei sunt platiti sa apere interesele cetateanului roman, din buzunarul caruia sunt platiti.
– Suna frumos, dle Blaga. Dar stiti ca nu se prea intampla asta. Politistii cam bat…
– N-as vrea ca unele aspecte negative pe care le realizeaza, din pacate, unii politisti sa se rasfranga asupra intregului minister. Anul trecut am avut zece cazuri in care politistii au fost implicati, iar anul acesta – sase. Si astea sunt foarte multe, nu asta este problema. Vizavi de cele intamplate la Constanta, noi am luat imediat masuri. Am constituit imediat comisia de disciplina si toti patru au fost scosi din structurile Ministerului Administratiei si Internelor. Mai departe este problema anchetatorilor, a procurorilor, desigur, sa vada „contributia” lor nefericita in moartea cetateanului.
– Dar ce stiti? A murit din cauza loviturilor primite de politisti?
– Nu stiu. Nu am nici o data de astazi (n.r. – interviul a fost realizat joi, 18 august). In orice caz, asta nu vor hotari politistii, ci anchetatorii.
– Dar au iesit date in presa dinspre politie cum ca nefericitul de la Constanta fusese deja lovit inainte – si se sugera asa, usor-usor, ca n-ar fi vina politiei aici…
– Vina politiei exista oricum. Ca a lovit un om care nici macar nu putea sa se apere. Deci, vina celor patru politisti exista. Mai departe nu ma pronunt. Stiu doar din cele prezentate de Parchet si de colegii celui care a decedat ca avusese, intr-adevar, cu o seara inainte, daca retin bine, un accident. Fiind in stare de ebrietate, cazuse pe scarile restaurantului, dar asta nu scuza cu nimic modul de comportare al politistilor.
– Ce ati facut, domnule Blaga, de sase luni de cand sunteti in fruntea ministerului, ca sa descurajati violenta din politie?
– Concret… suntem in faza in care introducem deja standardele profesionale.
– Ce inseamna asta?
– Asta inseamna ca introducem standarde de comportament al politistilor. Ieri le-am prezentat pe cele din sectorul Circulatie. Saptamana viitoare le vom prezenta pe cele din zona de ordine si siguranta publica…
– Eu v-am intrebat ce ati facut pana acum…
– Pana acum le-am elaborat pe toate cu specialisti din Uniunea Europeana… Ba mai mult, in toata aceasta perioada am luat masuri aspre impotriva tuturor celor care au incalcat regulile de comportare.
– V-as contrazice aici.
– De ce?
Politistii batausi condamnati de CEDO nu pot fi scosi din sistem!
– De exemplu, cazurile Anghelescu si Bursuc. Statul roman a fost condamnat la CEDO de luni de zile, din cauza ca politisti de la Neamt si Dolj au agresat doi cetateni romani. „Romania libera” a aflat ca politistii sunt in continuare in sistem. De ce?
– Pentru ca au o hotarare definitiva a instantelor din Romania. Si nu-i pot scoate, in acest moment, in concordanta cu statutul politistului, nu-i pot scoate din sistem. E si mai dificil…
– Si exista o sentinta CEDO care spune: in cazurile Bursuc si Anghelescu – tortura, tratamente degradante. Cum impacati sentinta CEDO?
– O sa apelez la doamna ministru al Justitiei – si daca pot aplica sentinta CEDO, fara discutie o voi aplica.
– Dar de ce nu ati facut-o pana acum? Ca sentinta CEDO e de cateva luni si a trebuit sa vina ministrul Justitiei sa ceara o ancheta. De ce n-ati facut-o dvs., ca sa dati un semnal puternic.
– Eu cred ca a facut-o cine trebuia, Ministerul Justitiei. Pentru ca exista o hotarare definitiva si ministrul Justitiei a procedat la a reanaliza cazul. Dar mi-ati dat o sugestie. Sa stiti ca o sa incep sa procedez si eu asa.
– Din investigatiile pe care le-am facut la „Romania libera”, sunt in continuare pe rolul CEDO nu mai putin de sase astfel de cauze, toate vizand abuzuri comise de politisti.
– Din datele pe care le am eu, sase cauze au fost inregistrate in acest an si zece anul trecut. De astea stim.
– Nu vi se pare totusi foarte mult?
– E foarte mult. Eu consider ca sunt foarte multe. Sigur ca… nu vreau sa-i apar pe politisti, in nici un caz, dar sunt plangeri uneori incorecte la adresa lor. Eu le-am spus. N-o sa tolerez niciodata abaterile facute de politisti, dar pe de alta parte le cer sa-si faca datoria indiferent de cine incalca legea.
„Sunt unele cardasii intre procurori si politisti”
– Exista perceptia publica ca, atunci cand avem de-a face cu astfel de cazuri, violenta impotriva cetatenilor, politia incearca sa le musamalizeze.
– E mai de amploare perceptia si eu cred ca pana la urma populatia a avut dreptate. Si a unei cardasii intre politisti si procurori in a acoperi astfel de situatii – eu nu le voi tolera. Am discutat lucrul acesta si cu doamna ministru Macovei. Nu avem nici un motiv sa le toleram, ci dimpotriva. Cred ca in acest moment exista suficiente resurse astfel incat sa punem la punct un aparat care sa fie in stare sa se integreze din toate punctele de vedere in structurile europene.
– Vorbim de cazurile care au ajuns sa fie publice – Constanta etc. Dar dumneavoastra ce credeti? Cinstit. La tara, in posturile din comune, din orasele, bataia este la ordinea zilei?
– Cred ca exageram daca spunem ca este la ordinea zilei, dar asta nu inseamna ca neg ca s-ar intampla astfel de cazuri. Nu cred ca este la ordinea zilei.
– N-o fi ajuns un obicei?
– Nu. De exemplu, in Mehedinti nu se confirma. Din toate analizele pe care noi le-am facut, nu se confirma ca politistii l-ar fi batut pe cetateanul respectiv, ci dimpotriva. Ca dansul ar fi actionat si ar fi agresat politisti. Sunt si astfel de situatii. Nu cred ca e o problema de masa, in care cetatenii chiar sunt terorizati de sefii de post. (…) Vreau sa va spun altceva. In primul semestru al acestui an, 2.690 de persoane au fost puse in urmarire generala. Deci asta inseamna ca exista hotarari definitive in toate cazurile si ca au fost emise mandatele de executare a pedepselor. Din datele noastre, 40 la suta sunt plecati din tara. Si de ce? Tocmai ca exista un timp prea lung intre momentul in care s-a luat decizia, instanta a hotarat ca respectivul este vinovat si a hotarat pedeapsa ca atare, si momentul in care se elibereaza mandatul.
„Direct din sala de judecata trebuie sa mearga in penitenciar”
– Cat dureaza de regula?
– In cazul Priplata, in 2 iunie s-a pronuntat instanta, in 9 a fost emis mandatul, iar in 15 a venit la Politia Bihor, unde figura…
– Si in perioada asta ziceti ca putea sa dispara…
– Nu numai el, toti. Legal. Or, eu cred ca, in astfel de cazuri, direct din sala de judecata trebuie sa mearga in penitenciar.
– Deci, in momentul pronuntarii sentintei sa fie ridicati?
– Da… cum este in majoritatea statelor din lumea asta. Pe de alta parte, am convingerea ca cetatenii romani, aproape in totalitate, trebuie judecati in stare de libertate. Numai in cazuri speciale in stare de retinere. Dar mai cred ca cetatenii romani – sau oricine a comis infractiuni pe teritoriul Romaniei -, in momentul in care sunt suspectati de omoruri, de crime, de delapidari foarte mari, ar trebui sa fie luata impotriva lor limitarea dreptului de a parasi, daca nu localitatea de domiciliu, macar tara. Astfel incat sa nu mai fim in situatia de ieri dimineata (n.r. – interviul a fost realizat joi, 18 august), cu cetateanul albanez care ucisese intreaga familie din Constanta, iar pe fetita stiti ca a ingropat-o chiar de vie. Printr-un viciu de procedura al grefierei, a fost pus in libertate. Am vazut cu parere de rau, aseara, la televizor, o procuroare care, foarte senina, spunea: „Da, putea parasi tara”. Noroc ca politistii l-au putut instrumenta. A fost dat in consemn la frontiera si a fost prins la ora 5.30, ieri dimineata, pe Aeroportul Otopeni.
– Foarte interesant. Spuneti ca trebuie redusa perioada aceasta dintre pronuntare si executare.
– Eu cred ca ar trebui chiar in momentul in care…
– Si cum vreti sa faceti asta? Modificati legea?
– E vorba de Codul de Procedura Penala. Si va trebui sa discutam cu Ministerul Justitiei. Am facut si o adresa in acest sens.
– Modificati Codul – sau cum?
– Da.
– Si lucrati la acest proiect?
– Nu noi. Ministerul Justitiei. Am facut adresa catre doamna ministru Macovei. De asemenea, instantele de judecata dispun cu foarte multa usurinta amanarea sau intreruperea executarii pedepsei. Avem cazuri de cetateni condamnati la 7, 8, 10 ani. I s-a intrerupt executarea pedepsei. Nu s-a prezentat la termen in penitenciar. A fost dat in urmarire generala. Dupa un timp, a fost adus cu forta in penitenciar. Va dati seama cat a cheltuit statul sa-l readuca in penitenciar… Dupa un timp, din nou i s-a aprobat intreruperea executarii pedepsei. Din nou nu s-a prezentat!
Blaga se face ca nu a auzit de acte medicale falsificate
– Dar v-ati intrebat, domnule Blaga, de ce dispun intreruperea executarii pedepsei? Si atunci nu cumva ajungem la niste acte medicale obtinute foarte usor?
– Eu asta va rog, sa-i intrebati pe judecatori si pe medici.
– A facut vreodata politia vreo ancheta in cazul unor scutiri medicale date foarte repede?
– Nu stiu daca a facut. Nu stiu daca asta este tema.
– Ba eu cred ca si asta-i o tema.
– Si asta-i o tema. Eu cred ca trebuie intrebat completul respectiv. Domnule, de ce ai dat a doua si a treia, si a patra oara? Cand stii ca nu s-a prezentat niciodata.
– Probabil aveau niste acte medicale la dosar. Ce judecator isi permite, cu un act medical in fata, sa zica: „Nu-i bolnav de inima, cum scrie aici”?
– Eu imi asum, ca ministru al Administratiei si Internelor, toate nemultumirile legate de activitatea unor politisti. In acelasi timp, rog si alti ministri care au responsabilitati in tot ceea ce inseamna ordinea, siguranta publica, in tot ceea ce inseamna justitie, afaceri interne sa-si asume la fel responsabilitatile.
– Bun. Domnule Blaga, dati-mi un singur exemplu de medic prins de politisti ca a emis o scutire medicala falsa pe care inculpatul a folosit-o si si-a intrerupt pedeapsa. Ati gasit vreun astfel de caz vreodata?
– Cred ca au gasit. Deci, daca-mi dati si termen, intreb IGP-ul. Dar asa nu stiu. Cine ar putea sti? Cazuri de medici care au fost prinsi in astfel de situatii…
– Sa ne amintim si de cazurile cand mari infractori au plecat rapid peste granita, banuindu-se ca au avut informatii chiar din interiorul politiei. Va aduc aminte cazul Tcaciuc.
– Nu neg astfel de situatii. Deci, nu neg. Cum avem o astfel de pista si in cazul Priplata.
– Deci este posibil sa fi avut informatii din interior?
– Este posibila o astfel de situatie. Avem si o astfel de pista (…).
(Fragmentul discutiei despre fuga lui Priplata a fost publicat in editia de vineri, 19 august).
„Cele mai mari probleme de coruptie sunt in Politia de Frontiera”
– Stati ca mi-a venit o idee apropo de Politia de Frontiera. Coruptia din vami. Cand o sa va ocupati de averile sefilor de la Politia de Frontiera? Vile etc. Pana una alta, vedem actiuni care se opresc la coruptia cu 50 de euro.
– De mii de euro. Si n-o sa ne oprim…
– De vilele sefilor discrepante in comparatie cu veniturile lor. Cand o sa va ocupati de ei?
– Eu cred ca in curand in Romania va exista o lege care sa reglementeze modul in care ti-ai dovedit averea. Stiti foarte bine, planeaza prezumtia de nevinovatie. Si inainte trebuia sa dovedesti tu ca dansul a furat.
– O fi greu in cazurile astea?
– Nu cred ca va fi greu. Avem nevoie de lege. Dar nu ne vom opri din controale. Nu ne vom opri si vom da afara atatia politisti de frontiera sau din alte structuri ale ministerului pana vom face curatenie.
– Poate ramaneti fara politie de frontiera.
– Nu stiu fara cati o sa raman. O sa ramanem probabil fara destui. Din moment ce stiau ca sunt controlati si tot au furat. Eu am spus-o si la ziua Politiei de Frontiera. Cred ca le-am stricat ziua. Cred ca in acest moment cele mai mari probleme vizavi de tot ceea ce inseamna coruptie e in politia de frontiera. Asa a fost, din pacate, obiceiul in zona respectiva de foarte multi ani. Si, s-au creat adevarate sisteme piramidale de strans bani, ca sa zic asa.
– Ajungeau pana la guvern?
– Analizam o astfel de ipoteza. Acuma va spun sigur ca nu.
– Adica ziceti ca n-ajung.
– Eu garantez ca nu ajung. Cel putin pe verticala Ministerului Administratiei si Internelor nu ajung. Unde se opresc vrem sa vedem. Si veti avea surprize ca vor fi schimbate chiar cadre cu functii inalte in Politia de Frontiera numite de mine. Intr-un termen destul de scurt.
„O sa limitam accesul in corpul prefectilor foarte mult”
– Ultimul subiect. Reforma administratiei publice.
– As vrea ca acest subiect sa-l discutam dupa ce prezint intreg pachetul de legi colegilor din conducerea Aliantei. Este vorba de mai multe legi. Ele sunt gata. Maine (n.r. – vineri) la 9 discutam urmatoarele legi: Legea descentralizarii, forma ei finala, pe urma Legea 215, Legea administratiei publice locale, modificarea Ordonantei 45 privind finantele publice locale, este vorba apoi de statutul prefectului… E un pachet mai larg.
– Si cum il veti promova? Prin ordonanta de urgenta?
– Desi initial i-am propus primului ministru, si a fost de acord, prin asumarea raspunderii, eu cred ca nu este bine. Si va spun de ce. Il trecem prin Parlament in procedura de urgenta. Si etapele pe care le propun sunt urmatoarele: o sa prezint Aliantei proiectele. Pentru ca eu sunt absolut convins ca vom avea o larga majoritate in Parlament, as vrea sa initiez chiar discutii cu opozitia pe marginea acestor legi. Eu am un principiu: ce tie nu-ti place altuia nu-i face. Trebuie sa existe si aici un moment 0, in administratie. Altfel o sa fim tot timpul revansarzi. Ia sa vedem. Vizavi de tot ceea ce inseamna structurile descentralizate. Eu stiu ca n-o sa ma iubeasca foarte multi colegi pentru ceea ce va voi spune acuma. Ia sa vedem, domnule, care sunt functiile politice? Si atunci sa spunem ca discutam de manageri, care isi preiau posturile de sefi ai serviciilor deconcentrate si sa spunem: „Dom'le, iti iei mandatul impreuna cu Guvernul si pleci o data cu el”.
– Si care ar fi functiile astea politice?
– Va dau cateva exemple, ca nu-mi vin acuma toate. Deci numiti manageri, dar influenta sa fie politica. Directorul general al Directiei sanitare…
– Deci directorii de dirctii descentralizate.
– Da, directorii de directii. Manageri numiti politic. Pentru ca si aici trebuie sa fim atenti. Aici o sa fie anumite discutii pentru ca am vazut deja unii presedinti de consilii judetene, nu numai de la putere dar si din opozitie care arata cata instabilitate administrativa va fi daca vor fi schimbati presedintii de consilii judetene cu jumatate plus unu din numarul consilierilor. Dar eu ii intreb. Daca nu au jumatate plus unu din voturile consilierilor, cum trec bugetul? Si din moment ce guvernul cade daca nu are jumatate plus unu sustinere in parlament, atuncea eu cred ca si un presedinte de consiliu judetean trebuie sa se comporte de asa maniera incat tot timpul sa aiba jumatate plus unu din voturile consilierilor.
– Cand e termenul limita pentru trecerea acestui pachet de legi?
– Cel mai tarziu, cred eu, ca 1 octombrie va fi data la care il vom trece prin guvern.
– Deci pe 1 octombrie sa si ajunga in parlament. Si cam in cat timp sa treaca in procedura de urgenta?
– Eu cred ca mai mult de doua saptamani nu ia. Dar eu am convingerea ca va trece cu o larga majoritate in parlament. Pentru ca si primarii si presedintii de consilii judetene PSD vor descentralizare. Desigur, mai sunt niste puncte sensibile, cum este 50% plus 1 din voturi pentru a putea fi schimbat presedintele de consiliu judetean (…). Nu sunt de acord nici cu prevederile Legii 540, a prefectilor. Intra, de exemplu, in corpul prefectilor orice parlamentar care are cel putin un mandat intreg. Dar eu va intreb. Daca un parlamentar a fost in Comisia de cultura, si toata stima pentru Comisia de cultura, de ce sa fie prefect? Ce-l leaga de aceasta activitate de prefect?
– Nu inteleg exact ce propuneti.
– O sa limitam accesul in corpul prefectilor foarte mult. Si in nici un caz nu sunt de acord cu actuala formulare, ca parlamentarii care au avut un mandat sa poata intra automat in acest corp. Vreau sa elimin asta. Consider ca mult mai indreptatit ar fi un presedinte de consiliu judetean, care a avut unul sau mai multe mandate, sa intre in acest corp al prefectilor.
– Cate legi vor fi in pachet?
– Unu – legea descentralizarii, doi – administratia publica locala, trei – modificarea Ordonantei 45 privind finantele publice locale, patru – legea prefectului, cinci – statutul prefectului… minimum cinci.
Cum a ajuns sotia ministrului de Interne directorul Corpului de Control din Ministerul Educatiei
– Ultima intrebare, surpriza. Ati venit, domnule Blaga, la putere cu acest slogan: „Omul potrivit la locul potrivit”. Sotia dvs., de formatie inginer, este directorul Directiei juridice din Ministerul Educatiei.
– Nu, nu, nu… Nu este directorul Directiei juridice, este directorul Corpului de control.
– Al Corpului de control? Din Ministerul Educatiei? Este omul potrivit la locul potrivit?
– Eu cred ca da. Si eu v-as ruga sa mergeti dumneavoastra acolo in minister si nu cu ministrul sa discutati, care mi-e coleg de partid, cu domnul Miclea, ci discutati cu colegii dansei… Sotia mea a fost directoare adjuncta la un liceu din Oradea. Si de multi ani de zile este in Corpul National care verifica maistri s.a.m.d. Ea are la dispozitie, ca orice corp de control, inclusiv un serviciu juridic. Deci partea asta nu e nici o problema. Faceti dumneavoastra, ca aveti toate parghiile, o verificare la Ministerul Educatiei.
– Mai am o intrebare aici. Ca sotia dumneavoastra sa fie numita in functie, unul din avize a fost primit de la Agentia Nationala a Functionarilor Publici.
– Orice aviz, pentru orice functionar public, se primeste de la aceasta agentie. Deci asa-i procedura legala.
– Dar nu-i un conflict de interese aici?
– Cum sa fie?
– Pai agentia din subordinea dumneavoastra trebuie sa-i dea aviz sotiei dumneavoastra.
– Inseamna ca sotia mea n-are voie sa lucreze in administratie.
– Cata vreme sunteti ministru nu era mai bine sa nu faca pasul asta?
– Ea ajunge acasa dupa mine. Vad ca si acolo lucrul e tot asa, pe 16 ore. Eu din acest motiv sunt un pic nemultumit. Dar in rest, vizavi de calitatea profesionala, de seriozitate, va rog sa va convingeti.
– Corpul de control condus de un inginer?
– Da.
– Pai stie sa verifice acte juridice?
– Sigur, ca are nota juridica pe orice. Si eu sunt inginer. Si am in subordine Corpul de control. Si sunt inginer, nu? Pai fiecare act pe care il semnez (se ridica de la masa si fuge catre un maldar de hartii). Asta este mapa. N-o sa semnez nimic daca nu este viza oficiului juridic. Mapa de serviciu. Va arat. Asta-i mapa, luam orice act pe care il doriti dumneavoastra…
– Lasati, ca cine stie ce mai vad pe-acolo.
– Nu, ca asta-i pe relatii internationale. Regatul Marii Britanii doreste…
– E limpede. Sunteti cu constiinta impacata.
– Eu sunt cu constiinta impacata.
