» Multi dintre cei care conduc mandate la rand orase sau judete au fost reconfirmati la vot. Longevitatea lor, indiferent ca au sau nu realizari la activ, se bazeaza pe notorietate si pe frica alegatorilor de a incerca ceva nou.
» Unii specialisti vad riscul ca aceasta descentralizare neplanificata a partidelor politice sa duca la feudalizarea Romaniei.
Dupa ce au fost realesi pentru a doua sau a treia oara in functii, lideri locali precum Mazare si Constantinescu la Constanta, Oprisan in Vrancea, Pendiuc la Pitesti, Nicolescu in Arges, "Pinalti" la Piatra Neamt, Johannis la Sibiu sau Hava in Alba Iulia dau impresia ca au devenit niste "nemuritori" zonali, care ar castiga alegerile cu acelasi scor masiv, indiferent ce partid ar avea in spate. Incercarea unor lideri ai altor partide, veniti de la centru, de a-i detrona sau de a obtine un statut similar a fost un esec.
Sociologul Catalin Augustin Stoica, directorul CURS, spune ca presedintii eterni ai unor consilii judetene, chiar daca acum au fost votati uninominal, rezista pe pozitii pentru ca au avantajul notorietatii: "Intotdeauna cei care detin o functie au acest avantaj. Este foarte greu sa vii cu un contracandidat, chiar daca e foarte bine pregatit, daca acesta nu este cunoscut de oameni". In cazul primarilor, "daca persoana este perceputa drept cineva care a facut ceva pentru comunitate, va fi realeasa, indiferent ce se scrie in ziare. Nimeni nu-si mai face iluzii ca primarii sunt cinstiti si curati, ci logica este: stim ca fura, totusi fac ceva si pentru noi", explica Stoica.
Profesorul de stiinte politice Adrian Miroiu pune succesul "baronilor" pe seama psihologiei alegatorilor: "Oamenii prefera o situatie de siguranta, chiar daca nu este optima, uneia de incertitudine. Unii spun chiar ca le place noul candidat, dar il voteaza tot pe cel vechi: asta macar stiu ce a facut!". Miroiu ii da exemplu pe unii senatori americani, care sunt alesi direct, timp de 20 de ani: "Nu pentru ca oamenii cred ca el e cel mai bun reprezentant al lor, ci pentru ca are o prestatie satisfacatoare si stii la ce sa te astepti". De altfel, singurii "baroni" locali din Romania care si-au pierdut functia la aceste alegeri sunt cei care au facut greseli majore in administratie sau au incalcat cu nonsalanta legile.
Sociologul Ovidiu Voicu, de la Fundatia Soros, are trei explicatii pentru succesele electorale repetate ale acelorasi oameni: realizarile, oricat de marunte ar fi, campania si sprijinul puternic al partidelor politice si capacitatea de mobilizare a electoratului. Un alt atu, care nu tine de ei, dar de care "baronii" s-au folosit, a fost "perioada de dezvoltare economica pe care o traverseaza Romania si afluenta de fonduri europene pentru investitii. Este relativ usor sa faci un proiect de infrastructura cand ai banii la dispozitie. Cei care se aflau in functii au profitat de asta", explica Voicu. Profesorul Adrian Miroiu observa acelasi lucru: "Fondurile au fost mult mai mari. S-a vazut ca se schimba ceva in zonele respective, dar acesti oameni au fost ajutati de o conjunctura economica exterioara lor".
Nici macar calitatea contracandidatilor nu le-a dat batai de cap asa-zisilor "baroni" locali, observa sociologul Catalin Augustin Stoica: "Oamenii nu aleg in mod absolut, nimeni nu-si inchipuie ca Johannis sau Mazare sunt cei mai buni administratori posibili din lume. Dar ii compara cu challengerii". Un alt avantaj pentru "nemuritori" a fost puterea de a mobiliza resurse impresionante in campanie, din functiile pe care le detin.
In aceasta situatie, directorul CURS crede ca asistam mai degraba la o feudalizare decat la o descentralizare neplanificata a politicii, venita pe cale naturala: "Descentralizarea are o conotatie pozitiva, nepotrivita in acest context. E clar ca la nivel local sunt lideri care isi pot impune punctul de vedere asupra partidelor. Au putere de negociere, pot spune ca pleaca si tot castiga, dar aceasta nu este in spiritul european al descentralizarii". Ovidiu Voicu observa si el cresterea influentei localului asupra centralului, in special a celei financiare, data de fondurile aflate la dispozitie. Totusi, feudalizarea nu il sperie pe sociolog: "Exista o limita pana la care cetatenii accepta feudalizarea. Ea poate fi impiedicata si prin asigurarea transparentei decizionale, a independentei presei locale, prin legi puse in practica si prin educatie". Profesorul Adrian Miroiu crede ca pericolul feudalizarii si al aparitiei unor lideri locali care nu mai respecta directia partidelor este temperat de spaima retragerii sprijinului politic: "Majoritatea consiliilor judetene au trei mari partide: PSD, PD-L si PNL. Daca ameninta cu plecarea la alt partid, nu au prea multe de ales. Cand isi pierd sprijinul politic, risca sa-si piarda si influenta". Miroiu da exemplul longevivului primar PSD din stefanesti, Ilfov, care a picat pe locul doi dupa ce a trecut la PNG.
Presedinti de consilii judetene:
Constantin Nicolescu (PSD, Arges), Sorin Frunzaverde (PD-L, Caras-Severin), Nicusor Constantinescu (PSD, Constanta), Constantin Simirad (PSD, Iasi), Mircea Cosma (PSD. Prahova), Marian Oprisan (PSD, Vrancea)Aristotel Cancescu (PNL, Brasov) .
Primari:
Gheorghe Stefan (PD-L, Piatra Neamt), George Scripcaru (PD-L, Brasov), Radu Mazare (PSD, Constanta), Gheorghe Falca (PD-L, Arad),
Tudor Pendiuc (PSD, Pitesti), Cristian Anghel (PNL, Baia Mare), Lucian Iliescu (PNL, Giurgiu), Mircea Hava (PD-L, Alba Iulia), Gheorghe Ciuhandu (PNTCD, Timisoara), Klaus Johannis (FDGR, Sibiu) Mircia Muntean (PNL, Deva), Antonie Solomon (PDL, Craiova).
