>> Negocierile dintre Rusia si Belarus privind tranzitul de petrol catre Europa Centrala au esuat din nou sambata, starnind nervozitate pe piata europeana. Uniunea Europeana primeste 10% din necesarul de petrol din Rusia prin oleoductul Drujba ("Prietenia"), dar unele tari precum Slovacia si Ungaria depind in intregime de petrolul rusesc. Pana in prezent, singurul efect al disputei dintre Moscova si Minsk a fost o crestere "convenabila" a pretului petrolului la 83 de dolari barilul.
Drujba transporta zilnic doua milioane de barili de petrol brut spre rafinarii apartinand, printre altele, companiilor Total, Shell si British Petroleum. Din aceste doua milioane, bielorusii isi "trag" cam 400.000 de barili, care alimenteaza cele doua rafinarii de care dispun. O parte este retinuta pentru consumul intern, dar o parte si mai importanta este ulterior revanduta in Europa. In total, Belarus a importat anul trecut cam 20 milioane de tone de petrol brut din Rusia, pentru care a platit numai 35,6% din tariful de tranzit practicat pe piata mondiala. Acum, rusii vor sa schimbe regulile jocului. Premierul Vladimir Putin a anuntat ca, de la 1 ianuarie, Minskul nu va mai beneficia decat de 6,3 milioane tone pe an in regim "duty free", adica exact cat este consumul intern al Belarusului. In schimb, pentru restul de 14,5 milioane de tone, cantitate care este rafinata si revanduta, bielorusii vor trebui sa plateasca taxa integrala de 267 dolari pe tona. Pentru Putin, aceasta este o propunere rezonabila: Rusia ar subventiona in acest fel consumul intern din Belarus si ar ajuta guvernul de la Minsk sa economiseasca 1,8 miliarde dolari pe an, dar refuza sa subventioneze exporturile de produse petroliere bieloruse, pentru care acestia ar trebui sa plateasca pretul pietei.
Dintr-un motiv sau altul, presedintele Belarusului, Alexandr Lukasenko, nu este de aceeasi parere si sustine ca intreaga cantitate de petrol care trece prin oleoductul Drujba ar trebui scutita de taxe. Potrivit analistilor companiei de evaluarea a riscurilor IHS, Lukasenko pare sa conteze pe promisiunile care i s-au facut in decembrie, cand, cu ocazia Summitului CSI, a semnat impreuna cu Rusia si Kazahstan un acord de uniune vamala. Pe de alta parte, el ar putea conta si pe reticenta rusilor de a inchide inca o data robinetul dupa precedentele din 2005 (gaz, Ucraina), 2007 (petrol, Belarus) si 2009 (din nou, gaz Ucraina). Aceste intreruperi repetate ale livrarilor de hidrocarburi catre consumatorii europeni au determinat UE sa ia in considerare mult mai serios diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol, dar mai ales cu gaz. In al treilea rand, Moscova s-a aratat neobisnuit de indulgenta cu Ucraina, careia i-a permis sa isi achite facturile la gaz cu intarziere. Comentatorii considera ca aceasta clementa aratata de Kremlin se explica prin faptul ca rusii nu vor sa faca valuri mai mult decat este necesar inaintea alegerilor prezidentiale de la 17 ianuarie, cand omul lor, Viktor Ianukovici, are sanse bune sa castige. Un conflict cu Belarus ar putea fi folosit in campania electorala din Ucraina ca un argument impotriva candidatului favorizat de Moscova.
Deocamdata, rusii s-au multumit sa fluture amenintarea prin fata lui Lukasenko in primele zile ale anului, cand au intrerupt aprovizionarea, dar au reluat-o in scurta vreme, spre deosebire de anul 2007, cand o intrerupere de trei zile a provocat dificultati mari unor tari consumatoare din centrul Europei. Problema este ca pentru unii a fost mult mai rau decat pentru altii. Drujba se desparte in doua ramuri, una de nord, care trece prin Polonia si ajunge in Germania, si alta de sud, care aprovizioneaza Cehia, Slovacia si Ungaria. Germania a primit in 2008 cam 350.000 de barili pe zi (bpz) via Drujba, cam 15% din consumul total, si este singura tara care ar putea recurge destul de repede la surse alternative. In schimb, Polonia a primit 400.000 de barili, din care trei sferturi le-a folosit pentru consum intern si cam 90.000 a exportat. In sud, Cehia importa 100.000 bpz (50% din consum), Slovacia, 115.000 (100%), iar Ungaria, 135.000, aproape 100%. Aceste tari au fost cel mai grav afectate in 2007 si ar avea de suferit serios in conditiile esecului negocierilor dintre Rusia si Belarus.
In conditiile in care Europa se confrunta cu una dintre cele mai grele ierni din ultimele decenii, iar unele tari precum Marea Britanie incep sa isi puna problema daca au stocuri suficiente de hidrocarburi, piata a reactionat cu nervozitate la disputa ruso-bielorusa: la inceputul saptamanii, pretul barilului a crescut la 81 de dolari, pentru ca vineri sa atinga 83 de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele 15 luni.
