» La inceputul anului, Washingtonul si-a anuntat dorinta amplasarii unui scut antiracheta pe teritoriul Cehiei si Poloniei.
» Desi SUA au precizat ca planurile sunt de natura defensiva, menite sa contracareze un eventual atac cu racheta din partea Iranului, proiectul a determinat proteste vehemente din partea Rusiei, urmate de rezervele exprimate de o serie de state europene.
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, si-a axat speech-ul sustinut la Conferinta pentru Securitate de la München exclusiv pe criticile aduse planurilor americane; presedintele francez Jacques Chirac a avertizat ca initiativa Washingtonului risca sa genereze din nou tensiunile caracteristice Razboiului Rece, iar in Germania marea coalitie aflata la guvernare este angrenata intr-o polemica aparent interminabila pe tema scutului. "Juniorul" coalitiei, Partidul Social-Democrat (SPD), si-a redescoperit de curand vocatia pacifista de tip schröderian, liderul SPD, Kurt Beck, tunand si fulgerand in paginile tabloidului "Bild" ca "nu avem nevoie de noi rachete in Europa". Mesajul – cu cert iz populist si preelectoral – a facut si subiectul unui articol semnat de ministrul federal de Externe, Frank-Walter Steinmeier,publicat in "Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung". Gestul sefului diplomatiei germane a fost perceput de analisti ca unul bizar, survenit probabil la solicitarea expresa a partidului sau, deoarece Steinmeier fusese prezent in calitate de sef al cancelariei lui Gerhard Schröder la reuniunea consiliului NATO din 2002, in cadrul careia planurile americane privind scutul antiracheta fusesera supuse unei analize detaliate. Iritata de declaratiile partenerului de coalitie, Uniunea Crestina (CDU/CSU) a cerut o "grabnica dezarmare verbala" a acestuia, pronuntandu-se pentru extinderea scutului american asupra intregii Europe prin intermediul unui sistem de aparare al NATO.
Amenintatoarele Taepodong si Shahab
Pe acest fundal, fostul sef al Statului-Major pentru planificare al Ministerului federal al Apararii, Hans Rühle, i-a dat replica ministrului de Externe, titrand – de asemenea in FAZ – ca "domnul Steimeier greseste", iar afirmatiile sale "nu concorda cu problematica". "Sistemul antiracheta american nu este unul conceput strict in baza prezentelor amenintari – a nu se pierde din vedere ca amplasarea acestuia ar demara abia in 2008, urmand a fi incheiata in 2012. Potrivit actualului stadiu informational al serviciilor secrete occidentale, se poate porni de la ideea ca Iranul si Coreea de Nord vor dispune de rachete cu raza lunga de actiune cel mai tarziu in 2015. In august 1998, Coreea de Nord a testat o racheta de tip Taepodong 1 in varianta sol-aer. Desi testul a esuat partial (in timpul celei de-a treia etape), expertii internationali au apreciat unanim ca varianta sol-sol a acestui tip de racheta permite Phenianului sa se doteze cu rachete balistice cu raza lunga de actiune. In iulie anul trecut, nord-coreenii au testat mult mai performantul model Taepodong 2. Indiferent de faptul ca nici acest test nu a fost unul de succes, «semnatura» rachetei a oferit indicii indubitable asupra razei sale de actiune – 6.000 pana la 10.000 de kilometri. Testele iraniene au vizat, pana acum, distante de pana la 2.000 de kilometri. Dar, potrivit declaratiilor oficialilor Republicii Islamice, expertii iranieni dezvolta intre timp atat modele mai performante ale rachetelor de tip Shahab-3 si Shahab-4, cat si un model de racheta absolut nou, Shahab-5. Acesta este, probabil, fie o copie a rachetei Taepodong 1, fie un import complet al respectivului sistem nord-coreean."
Iranul si Coreea de Nord: proiectare, productie si teste comune
"Actuala situatie este o do-vada a schimbarilor petrecute in ceea ce priveste proliferarea sistemelor balistice, a apreciat fostul sef al Statului Major pentru planificare al Ministerului federal al Apararii, argumentand ca prima etapa a procesului, cea de achizitionare a unui sistem complet functional, a trecut. Potrivit autorului, Iranul si Coreea de Nord se afla in plina faza a doua, axata pe proiectare, productie si teste comune. Despre racheta balistica iraniana de tip Shahab-3 se stia ca poate atinge tinte vecine sau relativ apropiate – din Israel, Turcia, Arabia Saudita si Pakistan. Dar "acum o serie de informatii noi releva ca iranienii analizeaza posibilitatea dotarii rachetelor de acest tip cu focoase nucleare, dezvoltand in paralel si un model Shahab-4 mai performant, pe care l-ar fi testat – conform propriilor afirmatii – cu succes in martie 2006. Iar racheta Shahab-4, despre care se banuieste ca ar fi dotata cu focoase multiple, ar putea atinge tinte din statele comunitare Romania, Bulgaria si Grecia", a avertizat Rühle. Expertul german a mai atras atentia asupra "modei" testelor efectuate cu rachete sol-aer, menite a camufla parametrii randamentului sistemului retransformat apoi intr-unul sol-sol. Recent-lansata racheta spatiala iraniana nu a constituit altceva decat o verificare a unui astfel de sistem destinat operatiunilor sol-sol. Astfel de disimulari devin cu atat mai evidente cu cat sprijinul rusesc acordat iranienilor in vederea constructiei de rachete balistice scade vertiginos, in timp ce sustinerea Kremlinului fata de "programul spatial al Teheranului" se amplifica an de an.
"Potrivit domnului Steinmeier, scutul antiracheta american este redundant, deoarece nu ar exista o amenintare concreta. Domnia sa a informat ca tehnologia de care dispune actualmente Teheranul nu permite conturarea unei asemenea amenintari. Domnul Steinmeier se insala. Servicii secrete occidentale au aflat recent ca Iranul s-a dotat cu 18 sisteme de racheta nord-coreene de tip BM-25, a caror raza de actiune poate atinge pana la 3.500 de kilometri. Iar racheta de tip BM-25 permite, conform expertilor israelieni, instalarea de focoase nucleare.
Astfel, "situatia actuala a amenintarilor este cu totul alta decat cea descrisa" de ministru, a conchis Hans Rühle.
"Iranienii analizeaza posibilitatea
dotarii rachetelor cu focoase nucleare."
Hans Rühle
MODA
» DISIMULARE
In prezent, exista "moda" testelor efectuate cu rachete sol-aer, menite a camufla parametrii randamentului sistemului de racheta retransformat apoi intr-unul sol-sol. Recent-lansata racheta spatiala iraniana nu a constituit altceva decat o verificare a unui astfel de sistem destinat operatiunilor sol-sol.
Disimularea devine evidenta observand scaderea sprijinului Kremlinului acordat in materie de rachete balistice, in favoarea sustinerii "programului spatial al Teheranului".
Iranul s-a dotat cu 18 sisteme de rachete nord-coreene de tip BM25.
Informatii
» Noua dotare
Servicii secrete occidentale au aflat recent ca Iranul s-a dotat cu 18 sisteme de racheta nord-coreene de tip BM-25, a caror raza de actiune poate atinge pana la 3.500 de kilometri. Iar racheta de tip BM-25 permite, conform expertilor israelieni, instalarea de focoase nucleare.
