România şi SUA au semnat încă trei documente bilaterale privind implementarea scutului antirachetă, după ce în luna iunie fuseseră convenite alte cinci.
Potrivit secretarului de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, „prin aceste acorduri, „ne pregătim de operaţionalizarea în 2015 a componentei de la Deveselu”, unde lucrările vor începe în primăvara anului viitor.
Cele trei noi documente bilaterale reprezintă „Aranjamente de Implementare”, acorduri tehnice necesare pentru continuarea punerii în aplicare a Acordului bilateral privind cooperarea în domeniul apărării antirachetă, semnat la Washington, în septembrie 2011, de Teodor Baconschi şi Hillary Clinton.
Unul dintre aceste aranjamente are drept obiect datele referitoare la militarii, membrii de familie şi contractorii forţelor SUA, al doilea priveşte schimburile de date, iar al treilea, un amendament la un Aranjament de Implementare deja în vigoare, privind comunicaţiile. Ele se adaugă celor cinci Aranjamente de Implementare semnate în luna iunie.
Documentele menţionate au fost semnate, în cadrul Comitetului mixt româno-american privind activităţile forţelor SUA de pe teritoriul României, de către copreşedinţii acestui Comitet – Sebastian Huluban, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale, şi generalul Mark O. Schissler, din cadrul Comandamentului Forţelor SUA în Europa.
Pe 29 iunie, tot Huluban semnase două Aranjamente de Implementare, primul referitor la utilizarea terenului adiacent bazei Deveselu, care se află lângă Caracal, iar celălalt, la utilizarea spaţiului aerian al bazei Deveselu.
De asemenea, tot în iunie au fost semnate şi trei amendamente cu privire la Aranjamentele de Implementare existente, care se referă la operaţiunile cu proprietăţi imobiliare şi managementul proprietăţii imobiliare (gestionarea inventarului de construcţii şi structuri din zonele şi facilităţile unde este permisă prezenţa forţelor SUA), securitatea (procedurile necesare pentru asigurarea securităţii componentelor sistemului de apărare antirachetă în timpul transportului pe teritoriul României), precum şi la funcţionarea Comitetului Mixt.
Cine participă la construcţia bazei?
În baza acestor documente s-a putut constitui Deveselu Construction Consortium (DCC), care este un grup de 37 de firme ce au drept obiect dezvoltarea proiectului de la Deveselu. DCC a fost prezentat de preşedintele consorţiului, Sergiu Machidon, drept „liantul companiilor capabile să ofere toate serviciile implicate în proiect”. Cum beneficiarii bazei militare de la Deveselu sunt Marina americană, „responsabilă de sistemele antirachetă AEGIS, care utilizează aceleaşi rachete (SM3) ce vor fi instalate şi la Deveselu, şi Agenţia americană de Apărare Antirachetă (MDA), cele 37 de companii sunt contractori americani agreaţi de Pentagon. Cu toate acestea, companiile româneşti nu sunt date la o parte.
Potrivit lui Sergiu Machidon, „un lucru de punctat în acest proiect este oportunitatea de business pentru companiile din SUA, cât şi cele din România care operează la nivel naţional şi local, suma estimată aferentă construcţiei acestuia fiind de 400 milioane USD. O primă întâlnire între reprezentaţii DCC şi companiile autohtone a avut loc la Slatina, la mijlocul lunii decembrie.
În grafic, cu toată opoziţia Moscovei
Bogdan Aurescu, secretarul de stat pentru afaceri strategice, a subliniat ieri după semnarea aranjamentelor de implementare că, o dată încheiate acordurile tehnice, se intră în linie dreaptă pentru construcţia bazei de la Deveselu, care va găzdui trei baterii de câte opt rachete interceptoare care potrivit proiectului american antirachetă fac parte din faza a doua, programată să devină operaţională în 2015.
„Prin finalizarea cadrului juridic bilateral referitor la participarea României la proiectul bilateral cu SUA privind apărarea împotriva rachetelor balistice, ne pregătim de fapt pentru momentul 2015, când sistemul NATO antirachetă va dobândi capabilitatea operaţionala iniţială, ceea ce subliniază importanţa crescută a bazei Deveselu nu doar în context bilateral româno-american, ci şi în contextul construcţiei sistemului NATO”, a declarat Aurescu, care a precizat pentru „România Liberă” că mai există şase Aranjamente ce urmează să fie semnate în cursul anului viitor, iar în primăvara lui 2013 vor fi demarate lucrările de la baza din Deveselu. Responsabilul MAE ne-a asigurat că aranjamentele şi amendamentele nu au avut în vedere probleme apărute între partea română şi cea americană după semnarea acordului din septembrie anul trecut, ci este vorba exclusiv de documente tehnice necesare implementării scutului antirachetă.
Din declaraţiile lui Aurescu reiese că proiectul desfăşurării scutului antirachetă în România este „în grafic”, în pofida opoziţiei tot mai vocale a Moscovei. Numai în ultima lună, responsabilii pentru pentru politica externă şi de apărare ruşi şi-au exprimat vehement dezaprobarea faţă de desfăşurarea scutului în Europa de Est şi au „avertizat” şi au ameninţat cu repercusiuni. Această nervozitate amplificată şi de desfăşurarea rachetelor Patriot în Turcia nu pare însă să fi afectat programul desfăşurării scutului antirachetă în România.
