Deşi anul şcolar începe săptămâna viitoare, sute de clase nu au încă profesori. În judeţele Constanţa şi Galaţi, de exemplu, există aproape 500 de catedre neocupate încă. Astfel, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa spun că, în urma şedinţelor publice organizate în zilele de 6 şi 7 septembrie, au rămas neocupate 100 de posturi de învăţători şi 40 de posturi de educatoare. Aşa cum era de aşteptat, majoritatea acestora sunt în mediul rural. Pentru a suplini aceste lipsuri, ISJ Constanţa va apela la profesori pensionari, pe care îi va plăti la oră, sau la aşa-numitul „personal asociat”. De fapt, acest lucru înseamnă că la clasele unde nu se vor găsi nici măcar cadre didactice pensionate vor preda studenţi. Soluţia este, desigur, una de compromis, în condiţiile în care aceştia nu au, oficial, pregătirea necesară pentru a intra la clasă. Chiar şi aşa, este greu de crezut că mulţi studenţi vor fi dornici să predea la ţară, ţinând cont că salariul unui profesor debutant nu depăşeşte 700 de lei şi că, de multe ori, primăriile nu au bani pentru a deconta transportul. Astfel, dacă se iau în calcul cheltuielile de transport şi cele cu materiale didactice necesare, un profesor rămâne la finalul lunii cu o sumă ridicolă.
Clasa zero a dat peste cap sistemul
Situaţia era destul de complicată şi la Galaţi, unde, potrivit datelor MECTS, zilele trecute, mai erau neocupate 300 de catedre, dintre care o sută de posturi de învăţători. Deficitul a fost provocat în special de introducerea clasei pregătitoare, care presupune înfiinţarea a peste 200 de noi posturi de învăţători. Conducerea inspectoratului şcolar speră să rezolve problema până în prima zi de şcoală, prin angajarea unor educatoare cu dublă specializare sau învăţători pensionari. Situaţia este similară şi la Brăila, unde ISJ trebuie să găsească soluţii pentru acoperirea a 40 de posturi de învăţători care nu au fost ocupate până acum. La cele 626 de posturi de învăţători existente, s-au adăugat 124 de posturi nou înfiinţate, prin introducerea clasei pregătitoare. Pentru acoperirea deficitului sunt detaşate institutoare-educatoare pe posturile de învăţătoare.
Directorii de grădiniţe predau la clase
O altă problemă cu care se confruntă sistemul şcolar este punctat de deputatul PDL Maria Stavrositu, care a adresat luni o interpelare la adresa ministrului Educaţiei. Este vorba despre situaţia dificilă generată de faptul că, nefiind degrevaţi de norma didactică, directorii de grădiniţe sunt de multe ori suprasolicitaţi cu probleme de management şi nu reuşesc, în multe cazuri, să desfăşoare cu eficienţă maximă nici una dintre cele două activităţi. Ea a solicitat ministrului Ecaterina Andronescu, prin intermediul acestui document, să propună o serie de soluţii pertinente, atât pentru „eficientizarea activităţii de conducere a grădiniţelor, în condiţiile în care directorii acestora nu se confruntă doar cu absenţa degrevării de normă didactică, dar şi cu inexistenţa, la nivelul învăţământului preşcolar, a directorilor adjuncţi, care ar fi putut să preia o parte din responsabilităţile administrative”, dar şi pentru alte probleme, cum ar fi insuficienţa, sau chiar lipsa fondurilor pentru intervenţiile curente, sau „problema evaluării activităţilor didactice” ale directorilor de grădiniţe.
