Ne pregatim pentru intrarea in Europa. Unul din criteriile de aderare este reforma in administratie. Mihai Petre, secretar executiv al PD Constanta, considera ca tinerii, ca si in alte domenii, pot fi modelati pentru a raspunde cerintelor europene si in acest domeniu. Deschiderea catre cetatean, o alta viziune asupra modului in care trebuie tratat de functionarii publici sunt cerinte ce trebuie indeplinite daca vrem sa ne situam la acelasi nivel cu administratiile din tarile europene.
– Domnule Mihai Petre, Romania a intrat, practic, pe ultima suta de metri a cursei care are ca punct final integrarea in Uniunea Europeana. Credeti ca administratia publica locala, functionarul public, in sine, este pregatit pentru acest eveniment?
– Administratia reprezinta un domeniu in care s-au inregistrat progrese, dar este in continuare nevoie de eforturi sustinute. Practic, intalnim zone apropiate atat de primitivism, in special in localitatile rurale uitate de timp, rupte de Europa, dar si in orasele mari, racordate la informatie si civilizatie. Progresele, oarecum limitate, in ceea ce priveste reforma administratiei publice si a statutului functionarilor publici, sesizate si de Raportul de Tara, sunt explicabile. In ultimii 15 ani nici un guvern nu a fost in stare sa demareze o reforma profunda a administratiei publice locale. Mai mult, tendinta centralizatoare si birocratica exercitata de fostul guvern PSD a aruncat administratia inapoi, in timp, cu multi ani. Este dificil sa reformezi un colos care a fost obisnuit, de atata amar de vreme, sa se miste cu viteza melcului. Mai mult decat atat, evolutia sistemului public, a corpului functionarilor publici nu a fost deloc una pozitiva dupa caderea regimului predecembrist. De fapt, ne lovim cam de aceiasi oameni si, mai grav, de aceleasi mentalitati. Insa reforma a inceput, iar continuarea sa, fara echivoc, va aduce imbunatatiri vizibile administratiei publice locale.
– Cum vedeti functionarul public european?
– Nu neaparat cel european reprezinta un model in sine. Cred ca sunt valori universale care gireaza activitatea unei persoane ce isi desfasoara activitatea in sistemul public. In general, functionarul public reprezinta interfata dintre oameni si reprezentantii statului, conducatori de institutii centrale si locale. Este intermediarul care transmite superiorilor sai problemele oamenilor si le comunica acestora din urma solutiile. Acelasi functionar ar trebui sa-si dedice activitatea, cetateanului care are nevoie de el: sa il asculte cu rabdare, sa il indrume, sa il ajute, sa-i fie, practic, un prieten, un ghid in hatisul legislativ. Este doar o mica parte din tabloul a ceea ce ar trebui sa fie un functionar public. Cred ca pregatirea este esentiala, intelegerea atributiilor legale, a faptului ca functionarul este subordonat cetateanului, nu invers si, nu in ultimul rand, conteaza extrem de mult educatia.
– De ce functionarul roman se adapteaza atat de greu noilor cerinte europene?
– Mentalitatea este principalul obstacol. Conceptul „noi ne facem ca muncim, ei se fac ca ne platesc” inca mai functioneaza. Se tot poarta un tip de functionar care ajunge la ora 10.00 la birou, pe la pranz isi face piata, iar la ora 15.00 este deja acasa. Or, cu astfel de personaje degeaba ne integram in Europa. Ma indoiesc ca, obisnuit cu acest tip de activitate ani la rand, personajul in cauza se va plia pe noile cerinte ale Uniunii Europene. Aproape fiecare dintre noi a intalnit un functionar care se poarta ca un fel de boier pe propria mosie. Iar pana nu iti strangi palaria in mana de umilinta, nu pui capul in pamant sau bagi adanc mana in buzunar, iti poti lua adio de la solutionarea problemei pe care o ai. S-ar spune ca una dintre sperante o reprezinta noul corp de functionari publici, format din tineri. Dar si aici intervine un pericol. Tanarul intrat in administratie trebuie sa invete meserie de la un functionar cu experienta, de obicei un personaj tributar mentalitatilor invechite. Si atunci, in loc sa invete sa gandeasca liber, fara teama, sa se subordoneze cetateanului, tanarul nostru functionar poate ajunge un hibrid nereusit intre mentalitatea comunista, retrograda, si cea occidentala, bazata pe calitate si plus valoare. Chiar si cu aceste riscuri, tot in generatia tanara este speranta, in capacitatea tinerilor de a invata si aplica rapid normele europene, de a aduce schimbari, in special de mentalitate, in acest domeniu extrem de sensibil. Un conducator tanar de institutie publica, cu viziune si deschidere catre nou si viitor poate impune in structura din subordinea sa, principii noi, sanatoase. In acest fel ar putea fi accelerata reforma sistemului.
