De doi ani, aerul din Cluj miroase a bani. Economia orasului duduie cu motoarele turate la maximum. Capitala Ardealului incearca sa recupereze distanta aparuta in ultimul deceniu si jumatate fata de alte mari orase din vestul sau centrul tarii.
Clujul a devenit cel de-al doilea centru financiar al Romaniei, dupa Bucuresti. De asemenea, este primul oras din Romania in care isi are sediul central o banca, in afara Bucurestiului. Cele doua parcuri industriale au devenit neincapatoare, iar autoritatile au inceput negocierile pentru infiintarea altor doua parcuri.
De asemenea, in aerul Clujului adie prospetimea tineretii. Orasul a devenit cel mai important centru universitar din Transilvania. In prezent, mai mult de 100.000 de studenti, masteranzi si doctoranzi frecventeaza cele 10 universitati cu sediul central in oras, precum si filialele universitatilor din Bucuresti deschise aici. De fapt studentii sunt una dintre cheile dezvoltarii locale si mai ales a pietei imobiliare si de larg consum.
Centrul istoric al orasului s-a trezit la viata, iar noile fatade ale cladirilor vechi de sute de ani ofera vechii cetatii medievale o alura occidentala. Toate aceste schimbari par ametitoare. Ele au loc dupa 12 ani in care orasul a fost tinut parca sub un clopot de sticla. In timp ce administratiile din Sibiu si din Oradea dezvoltau afaceri, fostul primar PRM Gheorghe Funar vopsea bancutele in culorile nationale si construia statui.
Imobilismul economic a oferit si o sansa Clujului. In lipsa de investitori, scandalurile de coruptie au fost ca si inexistente. Astfel ca, in acest moment, Clujul are mai multe oportunitati decat orasele concurente. Tocmai de aceea, piata imobiliara a explodat. Presiunea constanta asupra pietei a determinat si o marire a ofertei. Nu mai putin de patru cartiere noi sunt in curs de construire sau vor fi da-te in lucru in mai putin de un an.
Pentru ca tavalugul schimbarilor a inceput din anul 2004, toate suc-cesele au ajuns sa fie asociate, inevitabil, cu primarul Emil Boc. Numai ca acolo unde banii curg garla, apar si tentatiile. Primele scandaluri de coruptie bat deja la portile Primariei. Vizitele fostului arhitect-sef al orasului, Adrian Iancu, pe la DNA sunt simptomatice.
Prin Cluj au inceput sa apara zvonuri legate si de faptul ca alte companii ar fi favorizate de profitorii schimbarii portocalii. Tocmai de aceea administratia locala si cea judeteana trebuie sa faca mari eforturi pentru a tine coruptia sub control.
Pentru ca altfel, in loc de un capitalism de tip european, mediul de afaceri se va transforma intr-un soi de retea oculta de tip moscovit. Iar efectul final va fi transformarea Clujului intr-un ghetou de lux al Uniunii Europene, controlat de un mic grup care a stiut sa profite la momentul potrivit.
Dincolo de limuzinele tot mai numeroase pe strazile Clujului, la cativa kilometri de centrul unde spatiile comerciale sunt vandute pentru mii de euro metrul patrat se insira rusinoasa colonie de rromi de la groapa de gunoi a orasului.
