Asociaţiile care asigură asistenţă pentru persoanele dependente de substanţe stupefiante sunt nemulţumite de faptul că statul alocă tot mai puţini bani pentru seringi sau metadonă. Agenţia Naţională Antidrog afirmă că a primit, deocamdată, doar puţin peste 100.000 de euro.
Organizaţiile neguvernamentale care asigură asistenţă pentru consumatorii de droguri au decis să boicoteze colaborarea cu Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Rețeaua Română de Reducere a Riscurilor (RHRN), Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT), ARAS – Asociația Română Anti-SIDA, Fundația Parada SENS POZITIV acuză instituţia statului că a redus drastic şi nejustificat fondurile pentru prevenirea și combaterea efectelor negative ale consumului de droguri.
Directorul executiv al RHRN, Dragoș Roșca, a declarat pentru „România liberă“ că ANA nu-și respectă angajamentele, de a asigura fonduri pentru seringi, metadonă şi adăposturi, iar oamenii sunt lăsaţi să moară în stradă. „În 2015, faţă de 2014, s-a dublat numărul de persoane care au ajuns la urgență din cauza așa-ziselor etnobotanice reapărute pe piață. Odată cu plecarea finanțatorilor externi, de exemplu Fondul Global de Luptă împotriva HIV și TBC, nu au mai fost seringi de distribuit pe stradă. Acest lucru a dus la o creștere a infectărilor cu HIV în rândul consumarorilor de droguri de la trei-patru cazuri pe an la 260 de cazuri pe an“, a explicat Dragoș Roșca.
Organizațiile membre ale Rețelei Române de Reducere a Riscurilor se plâng de faptul că Agenţia Naţională Antidrog a prelungit Planul de Interes Național de prevenire și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri, prevăzut inițial pentru perioada 2015-2018, până în 2020. „Prelungirea PIN-ului înseamnă, de fapt, prelungirea unei stări de a nu face nimic. Încă doi ani e prea mult“, a concluzionat Dragoș Roșca. De asemenea, RHRN aduce în discuție lipsa finanțărilor publice destinate furnizorilor privați de servicii adresate consumatorilor și legislația deficitară în condițiile creșterii numărului de noi cazuri de infectare cu HIV și hepatite, TBC, boli transmisibile sexual, sarcini nedorite, nou-născuți cu boli cronice sau handicap, decese, infracționalitate crescută în comunități.
Alte priorităţi
De cealaltă parte, Agenţia Naţională Antidrog a răspuns, printr-un comunicat de presă, că fondurile reduse primite de la bugetul statului au obligat-o să-şi modifice priorităţile. „Agenţiei Naţionale Antidrog i s-a alocat suma de 500.000 lei, aspect care a determinat repoziţionarea instituţiei faţă de oportunitatea finanţării activităţilor aferente PIN, urmând ca suma disponibilă să fie utilizată pentru implementarea subprogramelor II, V, VI şi VIII. Acestea se referă la activităţi precum: realizarea unei baze de date online privind serviciile de prevenire, consiliere, tratament, testare și vaccinare a bolilor asociate consumului de droguri, promovarea programelor de petrecere a timpului liber ca alternativă la consumul de droguri, inclusiv tutun, alcool și substanțe noi cu proprietăți psihoactive, în rândul populației generale, dezvoltarea intervențiilor pentru românii care lucrează în străinătate, care se deplasează frecvent în străinătate și pentru imigranții care consumă droguri şi servicii de tip suport pentru beneficiarii care au parcurs programul de tip comunitate terapeutică în penitenciar“. Conducerea ANA susţine că va face demersuri pentru a obţine mai multe fonduri, dar şi pentru a uşura accesul la banii publici pentru ONG-urile din domeniu.
Poziţia agenţiei nu i-a convins, însă, pe membrii Rețelei Române de Reducere a Riscurilor (RHRN), care au decis să suspende pe termen nelimitat colaborarea cu ANA, explicând că aceasta nu-și îndeplinește misiunea asumată în mod formal. Consumatorii de droguri și persoanele aflate în nevoie se vor baza, între timp, doar pe sprijinul organizațiilor din rețea care desfășoară programe de schimb de seringi, acompaniere pentru persoanele fără adăpost (sau la centrele de metadonă pentru dependenții de heroină) sau fără acte.
