3.7 C
București
duminică, 22 decembrie 2024
AcasăSpecialScandal de spionaj pe axa Bucureşti-Moscova

Scandal de spionaj pe axa Bucureşti-Moscova

Cod roşu la Ambasada României de la Moscova: un diplomat de rang înalt, reţinut de serviciile secrete ruse pentru spionaj militar şi eliberat ulterior, luni seară, a fost declarat persona nongrata si trebuie să părăsească Rusia în 48 de ore.

Diplomatul Gabriel Grecu, secretar I în cadrul Ambasadei României la Moscova, a fost reţinut ieri de autorităţile ruse sub acuzaţia de spionaj. Potrivit RIA Novosti, care citează un comunicat al FSB (serviciul secret rus, fostul KGB), „asupra spionului au fost găsite obiecte specifice activităţii de spionaj, care confirmă în totalitate activitatea ostilă împotriva Federaţiei Ruse”. Deşi nu oferă detalii suplimentare, aceeaşi sursă mai precizează că „Gabriel Grecu a fost arestat la Moscova pe 16 august, în timp ce încerca să primească informaţii de natură militară de la un cetăţean rus”. RIA Novosti anunţa aseară că oficialul Gabriel Grecu a fost declarat persona nongrata pe teritoriul Federaţiei Ruse şi, prin urmare, va trebui să părăsească ţara în cel mult 48 de ore. Presa rusă scrie despre Gabriel Grecu că ar fi de fapt agent al serviciilor române de informaţii, cu acoperire de diplomat la Moscova. Surse diplomatice susţin că gestul Rusiei marchează ostilităţile faţă de ţara respectivă, în acest caz România.

 

Ieri, în orele care au urmat incidentului diplomatic, autorităţile de la Bucureşti s-au abţinut de la reacţii oficiale. Totuşi, reţinerea secretarului I de la Ambasada României s-a produs la un an şi jumătate de la expulzarea din ţara noastră a trei diplomaţi ruşi implicaţi în scandalul de spionaj „Floricel Achim”. La acel moment, informaţia privind expluzarea diplomaţilor ruşi a parvenit din surse neoficiale, după ce NewsIn a intrat în posesia unui raport al Ambasadei Austriei de la Bucureşti. În document se făcea referire la o afirmaţie pe care ar fi făcut-o preşedintele Traian Băsescu la o întâlnire cu ambasadorii statelor UE.

Cazul „Floricel Achim”

În luna martie a anului trecut, autorităţile române l-au arestat pe subofiţerul Floricel Achim pentru că vindea informaţii secrete fostului diplomat bulgar Marinov Zikolov, care le pasa mai departe „unor structuri de informaţii străine”, arătau la acel moment declaraţiile oficiale. Potrivit unor surse judiciare, la momentul când procurorii români au solicitat arestarea spionilor Marinov Zikolov şi Floricel Achim, au invocat şi numele Rusiei în scandalul de spionaj care iniţial implica doar Ucraina. Ulterior, dosarul s-a concentrat doar pe relaţia Ucraina. În urma scandalului, Bucureştiul a expulzat doi ataşaţi militari de la Ambasada Ucrainei, semn că una dintre structurile străine beneficiare ale informaţiilor clasificate îşi avea sediul la Kiev. Surse militare au precizat pentru România Liberă că şi Rusia ar fi primit date de la aceeaşi sursă. Tot anul trecut, un înalt funcţionar din Consiliul pentru Securitate Naţională şi Apărare din Ucraina spunea, la rândul său, că românii „nu ascund multe informaţii, care pentru Moscova sunt bucăţi gustoase”, mai ales atunci cand este vorba despre NATO.

Scandalul „Anna Chapman”

Recent, însăşi Federaţia Rusă a fost în situaţia de a primi acasă un „echipaj” de spioni care activaseră aproape un deceniu pe teritoriul american. Cei zece presupuşi agenţi, şcoliţi la Moscova şi trimişi în SUA, au trăit peste un deceniu printre americanii de rând, în cartiere modeste, cu maşini modeste, tunzând peluza de iarbă, crescând legume şi flori în grădina din spatele casei şi ducând dimineţile copiii la autobuzul şcolii şi uneori împărţind cafeaua de dimineaţă cu vecini „casnici”. Potrivit unei analize Stratfor, publicată în acel context, „suspecţii arestaţi reprezintă exemplul perfect privind abilitatea Rusiei de a organiza un proiect de recrutare pe termen lung, ei având legături cu studenţi care peste un deceniu ar deveni agenţi CIA sau angajaţi în structuri guvernamentale”.

Rusia a transmis luni seară o notă de protest României în urma incidentului diplomatic de la Moscova, transmite Interfax.

 

Cele mai citite

Ordonanța „Trenuleț” 2024 – măsuri dure pentru echilibrarea bugetului

Pensii înghețate până la aprobarea bugetului pe 2025, salariile bugetarilor blocate la nivelul din 2024, semnale clare de austeritate pentru anul viitor Proiectul Ordonanței „Trenuleț”...

Ordonanța „Trenuleț” 2024 – măsuri dure pentru echilibrarea bugetului

Pensii înghețate până la aprobarea bugetului pe 2025, salariile bugetarilor blocate la nivelul din 2024, semnale clare de austeritate pentru anul viitor Proiectul Ordonanței „Trenuleț”...

Programul marilor magazine de Crăciun și Revelion 2024

Ca în fiecare an, marile lanțuri de magazine din România adaptează programul, ținând cont de Sărbători De Crăciun, 25 decembrie, și în prima zi din...
Ultima oră
Pe aceeași temă