Deşi politicienii ocupă constant micul ecran, alături de marile noastre „vedete” ce ne oferă zilnic doza de circ monden, în săptămâna care a trecut Sănătatea a fost Prima Doamnă. Că a fost vorba despre măsura desfiinţării unor spitale şi consecinţa ei, că a fost vorba de alimente modificate genetic sau despre efortul şi performanţa unor medici de a salva vieţi, starea de sănătate a naţiunii i-a preocupat deopotrivă pe beneficiari şi pe furnizori.
Şi unii şi alţii şi-au dat cu părerea pe micul ecran aşa cum i-a dus capul, priceperea, interesul şi, de ce nu? orientarea politică, direct legată de interes. Până şi emisiunea „România, te iubesc”, o emisiune în care se tratează atât lucruri bune, cât şi rele din societatea românească – este una dintre puţinele care aduc din când în când în atenţie şi lucruri remarcabile -, a vorbit tot despre sănătate! Din toate ar fi trebuit să ne facem o idee de ansamblu şi să ne spunem în gând că, deşi lucrurile se mişcă greu, ele se mişcă. Din păcate, reacţia beneficiarilor direcţi ai serviciilor de sănătate, văzută pe viu la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, nu a fost una plină de speranţă. Ba aş zice că dimpotrivă! Nu se citea nici o speranţă pe chipul celor care intrau sau ieşeau din respectiva instituţie diriguitoare a sănătăţii noastre. Ba mai mult, cei care ieşeau din clădire ţineau morţiş „să-şi bage” câte ceva în ea de sănătate. Atâtea urări de… sănătate adresate însăşi sănătăţii n-am auzit niciodată.
Şi totuşi, ar trebui să fim optimişti. Medicii spun că românii sunt buni şi sunt de acord să doneze organele celor dragi fără nici un fel de campanie de convingere, avem talente reale în multe domenii, gimnastica aduce din nou România pe podiumul învingătorilor, în cultură apare un Mecena care salvează manuscrisele lui Emil Cioran şi enumerările ar putea continua. Trebuie doar să le vedem. Dacă se poate şi pe micul ecran.
