Cu toate că Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DJCPN) şi Muzeul de Istorie Galaţi încearcă să pună în valoare „Cavoul Roman”, aceste iniţiative sunt blocate de birocraţie. Este vorba de un cavou cu lungimea de 12 metri, lăţimea de 9 metri şi înălţimea de 5 metri. Zidurile interioare erau pictate. Este mormântul unui comandant roman de origine sarmată şi datează din secolul al IV-lea. Cavoul a fost descoperit în 1974 de prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie Galaţi. Descoperirea a făcut senzaţie în lumea istoricilor, pentru că acest «Cavou Roman» şi «Castrul Roman» de la Tirighina sunt importante pentru istoria Europei, fiind singurele dovezi arheologice ale revirimentului stăpânirii romane la nordul Dunării în timpul împăratului Constantin cel Mare.
Valoarea monumentului a fost confirmată prin afirmaţia celui care în anii ’70 era preşedintele Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, academicianul Emil Condurachi: „Dacă am avea în Dobrogea 100 de asemenea cavouri nu ar avea importanţa pe care o are această descoperire de la Galaţi”. Comisia naţională a hotărât ca monumentul să fie pus în valoare „in situ” prin includerea sa în pavilionul unui Muzeu de Arheologie. În anii ’80 s-au făcut două proiecte arhitectonice, dar muzeul n-a mai fost construit. După ’90, pe platforma betonată turnată pentru protejarea „Cavoului Roman” a fost amplasat un punct de colectare a gunoiului. Anul trecut au fost unele controverse în legătură cu faptul că monumentul ar putea fi tăiat pe bucăţi şi mutat la Lapidariumul de lângă Muzeul de Istorie. Între timp, a fost abandonată această variantă, intenţionându-se punerea în valoare sub un perete de sticlă.
Blocaj birocratic
Acum, şansele salvării monumentului sunt blocate. Directorul DJCPN Galaţi, Cătălin Negoiţă spune că nu îşi poate imagina cum poate fi abandonată soarta unui monument de asemenea valoare. „Eu am lucrat în domeniul privat şi nu mi-am imaginat niciodată cât de greu se scurge eternitatea în sectorul acesta, al bugetarilor. Se mişcă toţi foarte greu. În momentul în care am sugerat că acel cavou trebuie scos la suprafaţă, viceprimarul Nicuşor Ciumacenco mi-a spus că îmi pune la dispoziţie tot ceea ce este nevoie. Am vorbit şi cu directorul Muzeului de Istorie, Cristian Căldăraru. Am trimis hârtiile către Ministerul Culturii, pentru că nu se poate face nimic fără aprobarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. În acest stadiu s-au înţepenit toate demersurile. Deocamdată totul trenează. În septembrie au fost trimise hârtiile. Atunci am trimis documentele şi către doi arheologi de la Iaşi, pentru că trebuie să fie şi arheologi pricepuţi în legătură cu subiectul respectiv. Iniţial arheologii au spus da, după care au declinat oferta. Şi directorul Muzeului de Istorie, prof. Căldăraru, a făcut demersuri, pentru că şi domnia sa a fost cucerit de ideea că trebuie să scoatem la lumină Cavoul Roman”, spune directorul DJCPN Galaţi.
Inerţia distruge
Situaţia este disperată. Fiecare zi trecută fără să se intervină contribuie la distrugerea „Cavoului Roman”. „În anii ’70 s-a făcut o mare trăsnaie. E aberant că s-a turnat pământ reavăn peste un monument care are pictură murală. Probabil că acolo nu mai e nici un fel de pictură. Gândiţi-vă că deasupra s-a făcut o platformă de beton care a crăpat. Acolo sunt gunoaie şi în fiecare vară, toată zeama de la feliile de pepene aruncate la gunoi s-a infiltrat către monument. Este o adevărată tragedie”, a mai adăugat Cătălin Negoiţă. 
