» Gunoaiele ne-au facut celebri in presa internationala. si ursii-gunoieri ne-au adus faima. Exista turisti straini care iau avionul de Romania numai sa-i vada pe celebrii ursi care dau tarcoale tomberoanelor. In mod cel putin surprinzator, dezbaterile din actuala campanie electorala n-au atins nici macar in treacat o problematica esentiala pentru viata marilor comunitati urbane. Dovada, daca mai era nevoie – intre agenda aspirantilor la increderea publica si cea a celor care doresc sa-i aleaga pe "cei mai buni dintre cei mai buni" nu exista necesara suprapunere.
Cu una-doua exceptii, candidatii – atat pentru functia de primar general al Capitalei, cat si pentru functiile de primar de sectoare – au considerat ca problema stringenta cu care se confrunta cea mai mare aglomerare urbana o reprezinta traficul rutier si transportul in general. O chestiune reala, care a devenit cronica din cauza aceleiasi indiferente sau a incapacitatii de a identifica problemele cu adevarat grave, perpetuandu-se pana la momentul in care suntem nevoiti sa constatam ca, pe termen scurt, nu se mai poate face aproape nimic si ca rezolvarea se amana pentru deceniile care urmeaza.
Gunoiul – pretul corect!
Cea de-a doua urgenta reala o constituie salubritatea – domeniu vital pentru sanatatea umana, care contribuie la cresterea demnitatii si la dezvoltarea sociala. Biosecuritatea este un concept profesional, important pentru protectia sanatatii. Un oras de dimensiunile Bucurestiului produce zilnic o cantitate de circa 4.000 tone de reziduuri menajere – cam doua kilograme de locuitor. Din aceasta cantitate, sistemele de colectare organizate reusesc sa recupereze si sa transporte la gropile ecologice doar 75%. Zilnic circa 1.000 tone de reziduuri raman in interiorul orasului, acumulandu-se in depozite ad-hoc sau dezagregandu-se, aruncand in atmosfera praf si noxe care fac din aerul Capitalei unul dintre cel mai greu respirabile. In organizarea actuala, intr-un an se acumuleaza 365.000 tone, pentru care nu avem rezolvare. Este o problema de civilizatie, de sanatate si, nu in ultimul rand, de integrare europeana. In plina campanie electorala pentru desemnarea viitorilor edili, n-am auzit de vreo dezbatere serioasa despre gunoaiele din Bucuresti si, dincolo de ele, despre cum isi fac treaba firmele de salubritate.
Salubrizarea este una dintre cele mai mari afaceri cu bataie lunga din istoria postdecembrista a Romaniei – un fel de gaina cu oua de aur. Sume imense trec din bugetul public in cel privat, iar protagonistii nu pot face fata fara sprijin politic. In total, la nivel de tara se discuta despre sume imense, bani care sunt inghititi de firmele de salubritate. Intr-o lume in care consumul este principalul indicator de nivel de viata, acumularea de reziduuri devine un proces accelerat, caruia reciclarea naturala nu-i mai poate face fata. Salubritatea inceteaza sa mai fie o simpla activitate de colectare si transport. Trebuie sa faca fata reciclarii si, mergand mai departe, sa transforme gunoiul intr-o sursa energetica. Pe plan mondial s-au facut pasi importanti in aceasta directie; la noi – amanari si tergiversari.
Dincolo de aspectul ecologic, salubritatea devine tot mai mult un important business, a carui cifra de afaceri sporeste simtitor. Prognozele arata ca in 2010 deja piata salubritatii din Capitala va depasi cifra de 500 milioane de euro, putand ajunge, dupa unele estimari, chiar la 700 milioane de euro pe an. Este o miza enorma, care induce o competitie "viguroasa" intre jucatorii de pe piata, ce desfasoara o intreaga strategie pentru adjudecarea unei felii cat mai consistente din acest cascaval. Cu atat mai mult cu cat licitatiile despre care se tot vorbeste (pana acum piata a fost guvernata exclusiv de incredintari directe si de prelungiri de acte aditionale) se vor incheia intr-un termen care sa le permita companiilor sa faca investitiile necesare. In sectorul 1, unde s-a declansat unica procedura de licitare, se are in vedere un termen de 25 de ani – perioada pentru care sumele necesare pot fi estimate intre 500 de milioane si un miliard. De euro! In situatia in care toate sectoarele Capitalei vor adopta aceasta procedura, totalul incasarilor din salubritate va depasi 5 miliarde de euro! Suma care poate face ca aceasta competitie sa devina una "pe viata si pe moarte"!
Scurta istorie a colectarii gunoiului
Protagonistii in domeniu sunt: Rosal, REBU, Urban, Romprest si SSB – toate actionand cu precadere in Bucuresti, dar si in alte localitati din tara. REBU, care are in spate firma cu capital german RER, este – se pare – cea mai puternica si mai activa. Firmele mari – RER Ecologic Oradea, RER Buzau, RETIM Timisoara, Massoti SRL, Servicii Salubritate Bucuresti, AS Arad s.a. – actioneaza sub o singura bagheta, urmarind acapararea serviciilor de strangere a deseurilor din intreaga tara. Alte firme – cum ar fi Eco Sud, Eco Nord, Eco Nord-Est, SERO Cash, Perfect Ltd., DEI Invest – sunt folosite pentru a participa la licitatii. Firmele mentionate au incheiat contracte cu primariile din Bucurest dar nu asa cum ar fi normal, prin licitatie, ci prin incredintare directa, care apoi se prelungeste cu acte aditionale. Firmele evita licitatia, care ar fi calea normala si legala, impartind intre ele feliile salubrizarii. REBU e cu Primaria Generala si cateva sectoare, Urban cu sectorul 6, Rosal cu sectorul 3 si asa mai departe. Toate contractele (aditionale) REBU, Rosal, Urban si Supercom in Bucuresti expira in 2009.
Directia de Utilitati Publice din cadrul Primariei Capitalei a coordonat "Studiul de management integrat al deseurilor", finalizat in 2006 si implementat in 2007. Este o prima incercare de reglementare globala viitoare a unui domeniu care a functionat haotic. Se porneste de la Planul National de Gestionare a Deseurilor si urmeaza sa fie adoptat de catre Consiliul General. Pana in 1996 aceasta activitate a fost efectuata de RASUB (gunoiul menajer) si de DDP (stradal). Plecand de la situatia exploziva pe care o generau cele circa 500 de depozite de deseuri necontrolate, s-a creat o structura mai "adecvata". A fost gasita intr-o colaborare cu societatea germana RWE, cu care s-a incheiat un contract ce a dus la constituirea REBU, societate cu care Primaria Capitalei devenea partener. Contractul semnat la acea vreme avea deficiente majore, fiind mai degraba o "scrisoare de intentie" a carei principala prevedere era ca REBU va salubriza tot Bucurestiul, iar Primaria va plati tot ce factureaza REBU. Cum, cat, de unde, pana unde – acestea au fost considerate amanunte nesemnificative. Singura exigenta exprimata de primarul de atunci a fost ca nemtii sa aduca urgent 200 de masini noi, de parca asta ar fi rezolvat toate problemele. S-a facut o campanie ca pe vremea lui Ceausescu, s-au evacuat cele 500 de depozite necontrolate, dar in contract nu se specifica si cat se plateste pentru asta.
Cand au venit nemtii cu factura, primarul a ridicat din umeri: "N-avem atatia bani!". Abia in 2000 contractul cu REBU s-a reglementat. Noul primar general a procedat la alcatuirea unui act aditional care prevedea acum clar: trafic, volume si sume de bani. A urmat apoi reglementarea prin care REBU s-a retras din sectoarele 2, 3 si 6, ramanand in 1, 4 si 5. Pe piata salubritatii intra noi companii: Rosal, Urban si Supercom. Pentru asta urmau sa se faca acte aditionale de catre Primarie. Numai ca in 2001 Guvernul a luat de la Primaria Capitalei acest resort, dandu-l sectoarelor. Nu din senin, ci din ratiuni politice. Aceleasi care nu vor inceta, in continuare, sa guverneze de dincolo de limita legii aceasta activitate. Nemaidispunand de sursa de finantare, Primaria Capitalei a fost nevoita sa se rezume la metodologie si reglementari. Primii care au profitat de aceasta modificare au fost primarii de la sectoarele 5 si 1. Vanghelie a dat activitatea pe mana ADP-ului de sector, iar Chiliman a apelat la o alta companie. Specialistii din Primaria Capitalei cred ca REBU trebuia sa ramana in trei sectoare, ca o solutie-tampon pentru situatiile in care prestatorii ar fi dorit sa recurga la presiuni (cum s-a intamplat la greva in care cei de la Salubritate cereau o prima de Craciun).
Viziuni si puncte de vedere
"Toate relele din administratia publica pleaca de la politicieni", este de parere Liviu Negoita, primarul sectorului 3. Sectorul sau se numara, din punct de vedere al salubritatii, printre cele privilegiate. In sector e curat si acest lucru se vede de la o posta. De ce nu este la fel peste tot? "Pentru ca, in materie de administratie, cel mai adesea se reglementeaza impotriva celor care nu sunt de aceeasi culoare politica", este de parere Negoita. "In Constitutie se spune ca Bucurestiul este o entitate administrativa unica. Ar fi necesar ca reglementarile sa fie unice si sa insoteasca descentralizarea pe sectoare. Avem acum o suprapunere de competente. Nu mai putem avea o viziune unica. Problema concreta este ca avem sase categorii de cetateni, in functie de sectorul in care locuiesc. In timp ce cei din sectorul 3 sunt privilegiati, cei din sectorul 5 trebuie sa suporte handicapul acestei situatii. Salubritatea nu poate fi ceva intr-un sector si altceva in altul."
In opinia lui Negoita, "spargerea" monopolului REBU din 1999 a fost un lucru bun. Aparitia altor jucatori a creat un climat competitional. Costurile fiind suportate din bugetul local, tarifele s-au facut pe baza unor expertize – in functie de numarul si suprafata strazilor. Dupa parerea sa, strangerea gunoiului menajer si salubrizarea stradala nu se pot combina, fiind vorba de lucruri complet diferite. Sectorul 3 plateste 514 miliarde lei vechi pe an pentru salubritatea stradala, in timp ce sectorul 2 plateste 670 miliarde. Sectorul 5, care face curatenie cu ADP, plateste 2 milioane euro anual. Sunt diferente greu de explicat. Singura solutie de reglementare a unui pret unitar ar fi la indemana Consiliului General, pentru ca salubrizarea ar trebui sa fie aceeasi pe tot teritoriul Capitalei. "Adevarata concurenta nu poate rezulta decat dintr-o licitatie transparenta, crede Negoita, iar contractele ar trebui incheiate pe cel putin zece ani, prevazand daune semnificative daca operatorul nu-si indeplineste obligatiile".
"Legea spune ca toate serviciile publice sunt gestionate de municipalitate, nu de sectoare", afirma primarul general in exercitiu, Adriean Videanu. "Numai ca aceasta prerogativa ne-a fost luata de guvernul PSD prin «Ordonanta REBU», iar acest lucru a creat un dezechilibru total." Primarul Videanu n-are insa si o explicatie pentru faptul ca, in doi ani de coguvernare, Partidul sau cel Democrat nu a gasit resursa de a corecta aceasta eroare. Faptul ca operatorii de salubritate nu vor mai face contracte direct cu cetateanul pentru colectarea gunoiului menajer e un lucru bun. Plata se va face prin taxele locale, iar acestea au un proces de colectare (90%) superior celui direct (70%). Valoarea acestei taxe ar urma sa se stabileasca prin hotarare a Consiliului General. In prezent exista discrepante majore – sectorul 1 are un volum de cinci ori mai mare decat sectorul 5! Agentia de rating Fitch ne sanctioneaza, printre altele, si pentru faptul ca Bucurestiul nu are buget consolidat (are 6 bugete plus 1). Asta face sa se produca fenomene greu de explicat.
De ce, de pilda, sectorul 1, cu un excedent de 30%, se imprumuta? In stabilirea unui pret corect al gunoiului sunt implicate fenomene care tin de arbitrariu. De pilda: toate firmele de salubritate au beneficiat de prelungirea contractelor, numai REBU (care este asociata cu Primaria!) nu. In 2010 vor expira toate contractele si atunci se vor vedea cu adevarat cauzele si consecintele. Cat despre licitatia de la sectorul 1, primarul general al Capitalei a considerat ca ea pleaca printr-o procedura ilegala: nu tine cont de hotararea Judecatoriei si, in consecinta, va fi anulata de catre instanta, creand o mare problema. "Am elaborat strategia de salubrizare a Bucurestiului, dar sectoarele pot sa nu tina cont de ea. Aceasta prevede nu doar colectare, ci si valorificare. CET Progresul va fi reconvertita pe gunoaie. Prioritatea urmatorului mandat la Primaria Capitalei va fi rezolvarea institutionala a conflictului. Tribunalul Municipiului Bucuresti a admis, de altfel, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Primaria Capitalei in legatura cu organizarea administrativ-teritoriala. Primarul general e singurul ordonator de credite! De aici vor decurge si celelalte rezolvari", zice primarul Videanu.
Licitatia de la "1"
In urma cu un an, Primaria Sectorului 1 a contestat monopolul REBU. A incercat sa rupa lantul intelegerilor "zeilor gunoaielor" si a anulat contractul cu REBU, incredintand curatenia stradala firmelor Romprest si Urban (care ulterior s-a retras). A izbucnit un scandal monstru, cei de la REBU lasand gunoaiele in strada.
"Cuiul lui Pepelea" pare sa fie acum licitatia de la sectorul 1. Firmele Rosal, REBU, Urban, Romprest si SSB participa la licitatia pentru salubrizarea sectorului 1, o licitatie care ii poate aduce castigatorului 535,5 milioane euro in urmatorii 25 de ani. Cei cinci operatori au depus, inca inainte de 1 mai 2008, oferte pentru licitatia organizata de Consiliul Local al Sectorului 1.
Castigatorul va fi anuntat de Comisia de licitatie dupa analizarea ofertelor, in termen de cel mult 90 de zile. "Este una dintre cele mai mari licitatii organizate in Bucuresti dupa 1989. Noul contract este mult mai mare decat precedentul. Daca pana anul trecut REBU ne lua un milion de euro pentru salubrizarea a 70% din strazi, acum vom plati cel mult 1,5 milioane pe luna pentru toate strazile din sector. In plus, noul operator va avea si sarcina strangerii gunoiului menajer de la persoanele fizice, pe care in prezent o indeplineste REBU, care are contracte individuale cu cetatenii", declara directorul de comunicare al Primariei Sectorului 1, Alexandru Ichim. "Practic, datorita noului contract, cetatenii nu vor mai plati pentru strangerea gunoiului menajer."
Criteriul principal de atribuire a contractului il constituie oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind pretul, pentru care se atribuie 51 de puncte, si caracteristicile tehnice.
Licitatie cu cantec!
Sectorul 1 organizeaza asadar prima licitatie reala din istoria colectarii gunoaielor. Toate contractele in vigoare la aceasta ora sunt ori prin incredintare directa, ori prin acte aditionale care prelungesc valabilitatea. Batalia este acerba, fiecare dorindu-si sa castige. Unii, prin orice mijloace. Unul il constituie contestatiile. Licitatia de la sectorul 1 a fost suspendata pana acum de nu mai putin de opt ori de catre grupul RER, care detine REBU, sau de firme aflate in relatii cu acesta. Principalul efort a fost ca licitatia sa nu se tina in mandatul primarului Chiliman. Masotti (Grupul RER) si Supercom au fost singurele care au solicitat lamuriri si au facut contestatii in timp util (finele lunii decembrie 2007). La vremea respectiva RER nu ar fi dorit sa implice firmele importante pe care le detine. Dupa expirarea termenului de lamuriri si contestatii, au intrat in joc RETIM, ASA ARAD, Salubris SLATINA, RER ORADEA, RER ECOLOGIC si REBU. Toate au depus contestatii, fie ele si tardive, din ianuarie pana in aprilie 2008.
Majoritatea contestatiilor au fost depuse de grupul RER, care se afla in proces cu Primaria Sectorului 1, nerecunoscand legalitatea licitatiei la care a participat totusi. Imediat dupa licitatia de la finele lunii aprilie, inainte de aflarea vreunui rezultat, REBU a mai depus preventiv o contestatie, de data aceasta impotriva procedurii (sedinta desfacerii ofertelor a durat noua ore!), validata insa de propria semnatura de pe procesul-verbal. si, ca tacamul sa fie complet, dupa licitatie alte doua firme (Rosal si Urban) au depus si ele contestatii.
Chiliman isi apara licitatia
Primarul in exercitiu al sectorului 1, Andrei Chiliman, spune ca initiativa sa a fost determinata de cresterea necontrolata a preturilor impuse de REBU. "De la 27-28.000 ROL in 2005, taxa de salubrizare a crescut la 57.000 ROL. Fara a avea o competenta, primarul general Videanu a marit apoi pretul la 85.000 ROL! In 1999 aceste tarife au fost stabilite administrativ, fara o analiza concreta a componentelor lor. De aceea, inca din octombrie anul trecut am declansat o licitatie publica pentru salubrizarea sectorului, considerand-o singura solutie legala. In mod ilegal, primarul general a prelungit contractul cu cei de la REBU, pe care eu inca din 2006 i-am anuntat ca-l voi incheia la termen.
N-am facut decat sa respect legea, in timp ce aceia care l-au prelungit pana in 2011 au incalcat-o. De asta nu avem un pret corect, real al salubrizarii: pentru ca nu este rezultatul logic al cererii si ofertei. Inca din 2004 am promis ca voi rezolva aceasta problema, pentru ca ea ne impiedica sa accesam fonduri europene in valoare de 5 milioane euro anual."
Politica, bat-o vina!
Toata aceasta poveste are radacini politice. Inca de la inceputuri, activitatea de salubrizare a fost un monopol "democrat". Al unor membri ai Partidului Democrat. Majoritatea companiilor din tara sunt detinute sau controlate de reprezentantii acestui partid. Directorul companiei REBU SA este Mircea Cristian Raicu, varul parlamentarului PD Romeo Raicu. Sotia acestuia, Ioana Raicu, este directorul Directiei Operatiuni din Primaria Capitalei. Cat timp Traian Basescu a fost primar al Capitalei, la carma REBU s-a aflat Cezar Preda, vicepresedintele PD.
Compania SUPERCOM a fost pusa pe picioare de "grupul de interese" Dorin Cocos, Elena Udrea si Ilie Ciuclea. In prezent afacerea este condusa doar de ultimul. Sunt notorii si afinitatile patronului ROSAL, Silviu Prigoana, cu varfurile democrate din administratie. Firma REBU s-a dovedit de mare ajutor la manifestatiile in favoarea presedintelui Basescu, in timpul referendumulului pentru suspendarea acestuia, la care a mobilizat vreo 5.000-6.000 de lucratori de-ai sai. N-am vrea sa credeti ca vina acestei incurcaturi generale apartine doar democratilor. A contribuit din plin la ea si PSD, care a modificat legislatia doar ca sa-i ia din prerogative lui Basescu.
Au contribuit si acolitii altor partide, sositi prea tarziu la festinul serviciilor publice si care ar dori si ei sa se aleaga cu cate o bucatica din roata de cascaval de multe milioane de euro.
Poate ca licitatia de la Sectorul 1 va deschide drumul procedurilor legale si corecte care trebuie sa ia locul "incredintarilor directe" din Capitala si din aceasta concurenta sa rezulte si o imbunatatire a prestatiilor in folosul populatiei. Deocamdata observam ca tocmai cei care trebuie sa vina cu oferte fac tot posibilul sa tergiverseze si, daca se poate, sa mearga in continuare pe "actele aditionale" cu dedicatie. Au urmat contestatii in cascada. In lupta nu se tine cont insa de un lucru esential: cine va putea face fata cerintelor locuitorilor sectorului 1? Pentru ca atacurile reciproce intre cei implicati nu se refera la capacitatea sau dotarea licitatorilor, ci la culoarea dosarelor sau cutiilor cu care au fost aduse documentele la licitatie sau la sprijinul politic pe care l-ar avea acestea. Se discuta si de "onoarea" – daca putem vorbi aici despre asta – a unora care vor sa ia locul altora, incalcand teritorii si promisiuni facute in spatele usilor inchise. Presiunile politice sunt uriase.
Indiferent cine va castiga licitatiile de la sectorul 1, principalul castigator va fi cetateanul. Cel care pentru prima data va plati un pret corect, mult mai apropiat de valoarea prestatiei si nivelul pietei decat pana acum. Tot el va castiga si prin faptul ca, in mod revolutionar, aceasta licitatie prevede trecerea de la etapa "prestatiei de servicii" la cea a "delegarii de competente" – o exigenta europeana in masura sa faca din operator un veritabil manager, gestionar complex al unei activitati al carei prim rol este unul ecologic si de protejare a mediului inconjurator (o tema stringenta este si salubritatea raurilor). In mod paradoxal, salubritatea mai este stapana mizeriei, vecina muntilor de gunoi, mai exista strazi ale indiferentei.
Am vazut ce s-a intamplat la Napoli cu zeul Maidan. O familie a cerut azil sanitar in Elvetia. Noi unde migram?
REPLICI
» ACUZATII DURE
Pe vremea lui Traian Basescu in functia de primar al Capitalei, la carma societatii REBU s-a aflat actualul vicepresedinte PD Cezar Preda. Recent, intr-o sedinta de partid, conform relatarilor din presa, Vasile Blaga a avut un schimb acid de replici. "si asa ti-ai imprastiat gunoaiele prin toata tara!" – s-a otarat Blaga la Preda, cu aluzie la activitatea sa in fruntea REBU si incercarea acestuia din urma de a controla unele organizatii pedeliste. Replica lui Preda ar fi fost: "Tu esti un gunoi".
AFACERI
» OCHIUL BOULUI
Banul – ochiul dracului – a stat si la baza afacerii numite "Ochiul Boului", pompos intitulata ecologizarea gropii de gunoi "Ochiul Boului", la care s-au avantat firme ad-hoc cu sedii amplasate intr-o camera din cladirea Primariei Popesti-Leordeni (atrase de suma imensa ce se anunta a fi pusa in joc – 45 milioane USD).
STRATEGII
» ACELEASI TARIFE
Multe firme de salubritate nu se inghesuie sa mareasca tarifele. Obtin bani frumosi si fara sa le mareasca. Atat de multi incat isi permit sa finanteze echipe de fotbal sau sa sponsorizeze ziare.
Piata serviciilor de salubritate
In anul 2001 Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat Hotararea nr. 6, care prevede la articolul 3 stabilirea modului de efectuare a platii, licentierea, autorizarea, precum si licitatia pentru achizitia serviciului de salubrizare si deszapezire.
In prezent, aceasta activitate este reglementata de Legea serviciului de salubrizare a localitatilor (nr. 101/2006), modificata de OUG 92/2007, care prevede ca toate responsabilitatile privind salubrizarea in Bucuresti sunt in sarcina primariilor de sector, de la licitatie si contractare pana la executia programelor de deszapezire, finantare si stabilire a sumelor de plata.
» Sectorul 1
In sectorul 1 al Capitalei salubritatea stradala este asigurata de societatea Romprest Service SA, firma care a incheiat, in luna august 2007, un contract temporar de prestari servicii cu primaria. Contractul cu aceasta firma expira la data organizarii licitatiei. Pentru salubrizarea stradala primaria plateste circa 24 milioane de lei pe an, iar strict pentru deszapezire (15 noiembrie 2007-15 martie 2008) s-au alocat 10 milioane de lei. REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei. REBU a amplasat in cele doua sectoare 300 de eurocontainere de 1,1 mc si a montat recipiente mici de precolectare. Compania a fost infiintata in anul 1997 prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana Bucuresti, avand ca actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti si firma germana RWE. REBU face parte din Grupul de firme RER Romania SRL, care presteaza servicii de salubrizare in Bucuresti, Timisoara, Buzau, Oradea, Galati, Braila, Tulcea si Deva. Are 1.600 de angajati si un parc auto de 300 de utilaje.
» Sectorul 2
A preluat in integralitate contractul de salubrizare incheiat intre REBU si primarul general. S-au adaugat an de an acte aditionale. Pentru deszapezire primaria plateste pentru SUPERCOM circa 12 mil. lei. Valoarea contractului de salubrizare este de regula de doua ori mai mare decat cel de deszapezire, circa 23 mil. lei pe an.
» Sectorul 3
Bugetul alocat pentru salubritate este de 49.379,00 mii lei, adica 10,46% din bugetul total. Arterele din sectorul 3 – in numar de 716 – sunt 24 de ore din 24 salubrizate, in trei schimburi, inclusiv in sarbatorile legale – pentru 4.964 agenti economici, 2.441 asociatii de locatari, 10.793 de case. Rosal Grup, firma lui Silviu Prigoana, a avut o cifra de afaceri in 2007 de 32,7 mil. euro, in crestere cu 14% fata de 2006. Sucursale – Cluj-Napoca, Suceava, Baia Mare. SC Rosal Ecologic&Recycling System SRL se ocupa cu salubrizarea comunelor limitrofe municipiului Bucuresti. A fost infiintata in anul 1994. Rosal actioneaza in baza unui contract de salubritate care include si activitatea de deszapezire, Primaria Sectorului 3 plateste peste 10 milioane de lei pentru cele cinci luni de iarna, fie ca ninge sau nu, iar pentru salubrizare, in 2008, Rosal va incasa de la bugetul local peste 20 de milioane de lei.
» Sectorul 4
Valoarea totala a contractului de deszapezire pe 2007-2008 se ridica la circa 27,8 milioane de lei. Un contract suplimentar a fost incheiat cu SC ADP4 SA (51% dintre actiuni sunt detinute de Consiliul Local). Valoarea acestuia se ridica la 7,4 milioane de lei, din care 53 mii de lei reprezinta deszapezirea de pe arterele secundare din sector.
» Sectorul 5
In sectorul 5 ADP se ocupa de salubrizarea stradala si deszapezirea principalelor artere de circulatie, bugetul acesteia fiind de circa doua milioane de euro pe an, adica aproximativ sapte milioane de lei. Administratia Domeniului Public Sector 5, entitate finantata direct de Consiliul Local, este o institutie nonprofit si are un buget de 2,7 milioane euro. Salubrizarea menajera a sectorului este asigurata de SC REBU SA, care are contract cu Primaria Municipiului Bucuresti.
» Sectorul 6
Urban SA Rm. Valcea a castigat in 1999 licitatia pentru prestarea serviciilor de salubritate in sectorul 6. Urban SA are ca obligatie deszapezirea a 448 de strazi. Acopera practic 70% din totalul strazilor, restul de 30% fiind in sarcina ADP Sector 6. Urban incaseaza peste 17 milioane de lei numai pentru deszapezire, iar valoarea contractului de salubritate este de circa 43 milioane de lei.
