» O comisie formata din reprezentanti ai ministerelor si ai sindicatelor trebuie sa scoata, pana la vara, o forma aplicabila si in realitate, nu doar pe hartie, a grilei de ierarhizare din Legea salarizarii unitare. Guvernul si-a angajat raspunderea pe lege fara sa specifice si normele ei de aplicare.
» Ministrul Muncii, Mihai seitan, vrea ca legea sa devina functionala si sa impace, pe cat posibil, pe toata lumea, in timp ce sindicatele vor ca inechitatile dintre diverse functii sa dispara. Sporurile privilegiatilor vor fi si ele reanalizate.
Adoptata in graba si cu mare scandal politic si social, Legea salarizarii unitare are nevoie de o forma simplificata si functionala. O comisie formata din 23 de specialisti ai fiecarui minister si ai centralelor sindicale isi incepe de maine activitatea in acest sens, avand ca scop perierea legii pana la sfarsitul lunii iunie. Vechiul guvern PDL-PSD a avut la dispozitie noua luni pentru a emite o lege coerenta, insa nu a reusit. Legea a fost un obiectiv asumat de Romania in acordul de imprumut cu Fondul Monetar International si are ca scop scaderea cheltuielilor salariale de la bugetul de stat. De fapt, chiar daca legea a intrat in vigoare de la 1 ianuarie, noul sistem de salarizare se va aplica abia din 2011. Anul acesta, singurul efect al legii este ca cei cu salariile mai mici de 705 lei vor avea lefurile marite pana la acest nivel, echivalentul coeficientului 1 din grila salarizarii unitare. In rest, salariile bugetarilor sunt inghetate la nivelul din decembrie 2009: ele nu vor creste si nici nu vor scadea. Comisia trebuie sa simplifice sistemul de ierarhizare a salariilor bazate pe coeficienti, sa reanalizeze grila unica si sa reevalueze sporurile si bonusurile acordate diverselor categorii profesionale. De fapt, comisia trebuie sa duca la bun sfarsit treaba facuta in graba de vechiul guvern PDL-PSD, care a emis doar legea, dar nu si normele de aplicare a noului sistem de salarizare. Mihai seitan, noul ministru al Muncii, a declarat pentru Romania libera ca singura asteptare pe care o are de la aceasta comisie este sa transforme Legea salarizarii intr-una functionala. Ministrul spune insa ca Guvernul nu era obligat sa emita si norme de aplicare a legii. "Sunt multe entitati care sunt nemultumite si incercam pana in iunie sa armonizam toate punctele de vedere. Pana atunci, comisia trebuie sa puna in acord grilele de salarizare din aceasta lege", ne-a declarat Mihai seitan. Pe baza raportului de evaluare al acestei comisii, Ministerul Muncii si cel al Finantelor trebuie sa propuna Parlamentului o varianta imbunatatita a actualei legi, pana la data de 30 septembrie.
Bogdan Hossu, liderul federatiei sindicale Cartel Alfa si membru in comisia bipartita privind Legea salarizarii, ne-a explicat ca rolul comisiei este sa repare "o culpa" a Guvernului, care "trebuia sa vina cu o lege de aplicare a salarizarii unitare in 2010": "Comisia trebuie sa rezolve toate disfunctionalitatile din lege". Este vorba despre situatii in care functii ce necesita o pregatire mai mica sunt salarizate cu un coeficient mai mare decat functii pentru care este nevoie de o pregatire mai avansata (contabil mai bine platit ca un profesor preuniversitar, de exemplu). Alte exemple date de Hossu sunt salarizarea diferita pentru aceeasi functie, functii care nu se regasesc in anexele cu grilele de salarizare, precum anumiti bibliotecari sau asistenti sociali, sau necorelarea actualei legi cu legislatia in vigoare (cercetatorii stiintifici nu sunt la acelasi nivel de salarizare cu profesorii universitari). Liderul sindical spune, de asemenea, ca functiile de executie, care se regasesc in lege pana la coeficientul de salarizare 5, ar trebui "sa se intrepatrunda cu functiile de conducere", care sunt salarizate pana la coeficientul 7. "Ierarhizarea actuala nu stimuleaza o evolutie in cariera. Pentru ca un profesionist bun sa avanseze e nevoie sa ajunga intr-o pozitie de conducere. Uneori, profesionistii buni sunt manageri prosti si invers", spune Hossu.
Grila de salarizare unitara este ierarhizata de la 1 la 12, iar cel mai mare salariu bugetar ar urma sa fie cel al presedintelui Romaniei, de 8.460 lei. Sporurile salariale vor fi limitate la maximum 30% din salariu.
