De la privatizarea Electrica Dobrogea şi până în prezent, autorităţile locale au acuzat în mai multe rânduri compania Enel că nu-şi face datoria.
În urmă cu aproape cinci ani, după întreruperi repetate ale curentului în staţiunea Mamaia, oficiali ai Primăriei Constanţa acuzau Enel de sabotaj.
Acuzele la adresa italienilor, care au cumpărat în 2004 Electrica Dobrogea, au culminat săptămâna aceasta cu un atac dur şi intempestiv al Consiliului Judeţean Constanţa, care a acuzat investitorii că nu au reacţionat la viscolul şi zăpezile de la sfârşitul săptămânii.
Problemele din Mamaia, susţineau atunci reprezentanţii Enel, erau cauzate de faptul că instalaţiile electrice erau vechi, iar hotelierii care construiau în zonă nu declarau cu exactitate câte energie estimau că vor consuma, astfel că transformatoarele erau suprasolicitate, în vârf de sezon, şi cedau.
La şapte ani de la privatizare, lucrurile în Mamaia par să se fi rezolvat, în mare măsură. În schimb, de fiecare dată când ninge sau e viscol, apar probleme în judeţ. Aşa s-a întâmplat şi la sfârşitul săptămânii, când 77 de localităţi din Constanţa au rămas fără curent electric. Fără curent, nici pompele societăţii care furnizează apă nu au funcţionat.
Dacă în centrul municipiului Constanţa problemele de acest gen se remediază în câteva ore (14 este recordul maxim semnalat de un cititor din cartierul Faleză Nord), în localităţile mărginaşe acestea pot dura zile întregi, aşa cum s-a întâmplat în această săptămână. „Enel trebuie să intervină în 12 ore în mediul urban, în 24 de ore în mediul rural şi, în situaţii de forţă majoră, excepţionale, 72 de ore.
La Constanţa, viscolul a durat câteva ore. Din păcate, această companie privată nu a avut suficiente echipe de intervenţie, suficiente utilaje şi echipamente ca să poată interveni în tot judeţul. Au fost obligaţi să aducă echipe de intervenţie din Călăraşi, Ialomiţa şi alte judeţe vecine”, a spus, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu.
Acesta a reclamat şi faptul că la dispeceratul companiei nu mai răspundea nimeni. Soluţia CJC este una extremă: naţionalizarea serviciului de distribuţie a energiei electrice.
În plus, preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, a trimis mai multe interpelări Ministerului Economiei, pentru a verifica modul în care s-a realizat privatizarea, şi a anunţat că va acţiona în judecată Enel.
Cum se apără Enel
În replică la afirmaţiile dure ale CJC, compania Enel a trimis un comunicat de presă în care se subliniază că, dacă într-o zi normală la call center sună 800 de persoane, în seara de 21 ianuarie s-au înregistrat aproape 6.000 de apeluri, iar în ziua de 22 ianuarie au fost primite peste 12.500. „Fluxul extraordinar de apeluri primite în această perioadă a condus, în anumite momente, la supraîncărcarea liniilor de comunicaţie şi la preluarea cu întârziere a unor apeluri sau la apariţia „tonului de ocupat”, se arată în comunicat. Mai mult, reprezentanţii companiei italiene spun că, potrivit legislaţiei în vigoare, operatorul de distribuţie este obligat să restabilească alimentarea cu energie electrică în „maximum 72 de ore pentru mediul urban sau rural, în condiţii meteo deosebite” şi că, datorită intervenţiei prompte şi a mobilizării unui număr însemnat de echipe ale Enel Distributie Dobrogea, cât şi a unor echipe suplimentare ale contractorilor, alimentarea cu energie electrică a fost reluată în circa 24 de ore pentru mai mult de jumătate din localităţile afectate pe raza judeţului Constanţa.
„În total, peste 40 de echipe Enel au intervenit, reuşind să reducă numărul localităţilor afectate de la 90 în dimineaţa zilei de 22 ianuarie 2012 la doar 39 de localităţi afectate în dimineaţa zilei de 23 ianuarie 2012. Mai mult, pe data de 23 ianuarie 2012, la ora 17.30, pe raza judeţului Constanţa mai erau doar 15 localităţi afectate. Conform standardului de performanţă menţionat, „restabilirea alimentării, din momentul anunţării, după o întrerupere neplanificată, se realizează în maximum: a. 12 ore in mediul urban, în condiţii normale de vreme; b. 24 de ore in mediul rural, în condiţii normale de vreme; c. 72 de ore pentru mediul urban şi rural, în condiţii meteorologice deosebite”, se mai spune în comunicat. Enel nu uită să acuze şi faptul că intervenţia echipelor Enel a fost, în multe dintre cazuri, îngreunată din cauza faptului că drumurile de acces erau blocate sau înzăpezite. 
Vândută pentru 42 milioane euro
Electrica Dobrogea a fost vândută companiei italiene Enel în iulie 2004, pentru suma de 42,7 milioane euro. Ministrul de resort de atunci, Dan Ioan Popescu, a considerat preţul ca fiind unul „foarte bun”.De atunci, numărul salariaţilor a scăzut constant (1.592 în 2006, 1.036 în 2010), dar profiturile au explodat. Astfel, după ce a raportat pierderi în 2003, compania a reuşit un profit de 111 milioane euro în 2006, iar anul 2010 a fost încheiat cu 99 milioane lei profit (circa 23 milioane euro). Cu alte cuvinte, într-un singur an, italienii au câştigat jumătate din suma plătită pentru a cumpăra societatea.
