Liderul Partidului Socialiștilor, fostul șef de stat Igor Dodon este surprins de afirmația Guvernatoarei Găgăuziei, Irina Vlah, potrivit căreia limba de stat a Republicii Moldova este limba română. „Ce s-a întâmplat acum nu știu, ea mereu spunea că este limba moldovenească, are acum consilieri”, a declarat Igor Dodon, la „Interviul săptămânii” de la postul TV găgăuz GRT.
Igor Dodon, fostul aliat al Irinei Vlah a anunțat că nu va face echipă cu aceasta la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei care vor avea loc în data de 19 septembrie 2021. Supărarea lui Dodon este cu atât mai mare cu cât fosta sa apropiată și protejată afirma că vorbește limba moldovenească, iar acum s-a sucit și spune că limba oficială în Republica Moldova este limba română.
„Pot să spun doar un lucru, noi când am susținut-o pe Irina Vlah la funcția de Bașcană a Găgăuziei, de două ori, ea mereu spunea că limba este moldovenească, istoria Moldovei. Ce s-a întâmplat acum eu nu știu, puteți să o întrebați pe ea, are consilieri. S-a deschis a doua răsuflare. Poziția mea personală este foarte clară, aceasta nu s-a schimbat și nici nu se va schimba. Limba Republicii Moldova este limba moldovenească și în Moldova trebuie să fie istoria Moldovei, punct.”, a declarat Igor Dodon.
Irina Vlah a schimbat macazul în privința limbii oficiale
Guvernatoarea Găgăuziei Irina Vlah a început să învețe limba română în 2019 și în premieră a vorbit în limba română la emisiunea UNInterviu de la UNIMEDIA.
Un alt aliat al lui Igor Dodon, actualul primar al Chișinăului, și-a schimbat și el poziția față de limba care se vorbește oficial în al doilea stat românesc și a preferat să se alinieze adevărului științific, alegând limba română. Primarul capitalei Ion Ceban, care și-a suspendat calitatea de membru al PSRM, pe durata exercitării mandatului, a scris pe pagina sa de Facebook un mesaj scurt: „limba română”. Acesta a adunat peste 550 de comentarii în mai puțin de 12 ore.
Disputa pe limba oficială în stat continuă între principalii actori politici
Liderul PSRM a reafirmat că, pentru el, limba oficială este „limba moldovenească” și a adus în discuție Constituția Republicii Moldova.
„Mereu am declarat şi voi declara că trei cuvinte-cheie reprezintă identitatea noastră de neam. Moldova. Moldoveni. Moldoveneşte. Aşa spun datinile vechi, aşa spune Constituția, aşa spun bătrânii noştri, cei care păstrează în memoria lor istoria vie a acestui popor. Să fim mândri că avem identitatea noastră distinctă şi originală – cea moldovenească. Să ne iubim limba, cea a părinților şi bunicilor – limba moldovenească, limba autentică a statului moldovenesc. Şi să nu ne aplecăm sub trendurile trecătoare ale vremii”, a scris Dodon.
Amintim că articolul 13 din Constituție prevede că, în Republica Moldova, „limba de stat este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine”. În 2013, Curtea Constituţională a hotârât că limba de stat a Republicii Moldova este limba română pentru că numai această denumire e prevăzută în Declaraţia de Independenţă, act care e mai presus decât Constituţia.
Academia de Științe a lansat un apel către șeful statului, premier și președintele parlamentului de a schimba articolul 13 din Constituție care se referă la denumirea limbii de stat.
Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a dat de înțeles că PAS își dorește implementarea inițiativei, însă, pentru modificarea Constituției, este nevoie de 67 de voturi în Parlament și nu va risca inutil. În prezent, fracțiunea PAS are doar 63 de parlamentari.
Românofobia a fost doctrina ideologică în Basarabia ocupată de sovietici, dar și mai târziu de acest moment
Poziția socialiștilor se explică pentru că foarte multă vreme românofobia a fost conceptul ideologiei de stat şi o idee obsesivă a întregului sistem de educaţie şi instruire, având drept vârf de lance sloganul „naţionaliştii moldo-români sunt duşmanii de moarte şi călăii poporului moldovenesc, trădătorii intereselor sale naţionale”.
Prin această doctrină se dorea ştergerea din memoria basarabenilor a urmelor criminale pe care le lăsase regimul sovietic în perioada ocupaţiei dintre 1940-1941: crimele şi atrocităţile comise împotriva celor care nu erau loiali puterii sovietice, dezgroparea de către autorităţile române a mormintelor jertfelor terorii staliniste în Chişinău sau în alte zone, deportările de la 13 iunie 1941, distrugerea obiectivelor economice şi culturale de către trupele sovietice aflate în retragere de pe teritoriul Basarabiei în iulie 1941.
Deşi în perioada 1991-2001 s-au făcut progrese remarcabile în învățarea de către locuitorii Basarabiei a valorilor comune ale limbii şi culturii române, clasa politică este cea care se opune acestui proces.
Clasa politică rusificată utilizează mijloace democratice pentru apărarea conceptului şi acţiunii politice a moldovenismului adus de ruşi, întreţinând artificial o situaţie confuză în rândul populaţiei.
