Cazul Kondyakov – om de afaceri, mason, kgb-ist, consultant politic, prieten de pahar si agent de influenta al lui Putin in Romania – a dezvaluit multiple ramificatii in sferele puterii si in mediul de afaceri de la Bucuresti, starnind un cor de balbaieli si explicatii contradictorii ale celor implicati: la guvern si printre parlamentarii ostili lui Traian Basescu. Subiectul amestecului rusesc in criza politica din Romania vizeaza, dincolo de speculatii si exagerari, o grava problema de siguranta nationala. Eu am un indiciu fara gres in aceasta privinta: Romania este una dintre ultimele tari din Est care nu au expulzat nici un agent sovietic dupa 1989: au facut-o polonezii, bulgarii, chiar si estonienii, aflati de cateva saptamani sub presiunea santajului politico-economic al Moscovei, numai romanii nu. Incercarea unui ministru de Externe – pe timpul guvernarii CDR – de a vorbi despre un grup de spioni rusi infiltrati printre directorii de presa de la Bucuresti s-a soldat cu demisia acestuia: intrase pe un teren minat si i s-a aratat cartonasul rosu. Dupa primele doua mandate ale dlui Iliescu, sustinute sub binecuvantarea fatisa a Moscovei, cazul cu faimoasa "lista a lui Severin" mi-a aparut ca o manifestare indubitabila a ocultei sovietice in Romania.
Dar in ce masura poate fi probata influenta Rusiei in domeniul economic? Sunt investitiile rusesti ab initio lovite de suspiciune, de perfidie, de intentii necurate? Trebuie oare demonizati automat romanii care dezvolta relatii de afaceri cu Rusia? Monopolul pe care il detine Rusia asupra resurselor energetice in aceasta parte a lumii te obliga sa ai un dialog cu ea. Adeptii reapropierii de Moscova o fac insa, ai zice, cu prea multa pasiune: inca putin si ii vom auzi evocand "minunatele noastre traditii istorice", "valorile comune", "ortodoxia care ne leaga" – exact cum o face Voronin la Chisinau. Totusi, nu cred ca printr-o malitie de tip dambovitean (in Basarabia asemenea pledoarii trezesc neliniste si indignare, nicidecum ironii) se pot dezamorsa pericolele care ne vin dinspre rusi. Mult mai utile ne-ar fi discernamantul si vointa de a cunoaste adevarul, daca se poate, in cat mai multe detalii. Altfel spus, trebuie operata distinctia intre niste relatii de afaceri legitime si legale cu Estul si actiunile deliberate de subminare a interesului national prin intermediul capitalului rusesc, transformat in "mana lunga" a Kremlinului.
In aceasta incercare, e bine sa se "scaneze" chiar si nivelul cel mai de jos, al mentalitatilor si moravurilor care domina intr-o firma ruseasca din Romania. Am avut ocazia sa stau de vorba cu un basarabean, sef de echipa la Lukoil, in zona Ploiestilor, unde acest concern poseda importante capacitati de rafinare a titeiului. Omul nu stia nimic despre tranzactii si viramente bancare, dar mi-a povestit lucruri relevante despre raporturile interumane existente in intreprinderea sa. Elocventa acestor fapte marunte nu ar trebui neglijata. A fost angajat la Lukoil prin intermediul oficiilor fortei de munca de la Chisinau, in baza unui acord privind recrutarea de muncitori basarabeni, vorbitori de rusa, pentru Romania. Intreprinderea de la Ploiesti are multi angajati din Moldova, dar si numerosi localnici. "E greu sa lucrezi cu romanii, sunt pretentiosi, se uita mereu la ceas, nu vor sa stea nici un minut peste program. Nascocesc o mie de motive pentru a se eschiva de la munca. In schimb noi, moldovenii, putem fi chemati si in toiul noptii, pentru ca nu avem contract cu norma fixa". "si ti se pare normal?", l-am intrebat. "Nu, dar suntem platiti bine." Are un salariu de 500 de euro, impozabili. E fericit ca sta intr-un camin curat, cu televizor si baie separata, si ca un maxi-taxi ii duce gratuit (plateste firma), pe el si pe colegii sai, in weekend sau de sarbatori sa-si vada familia, acasa. In Moldova ar fi putut doar visa la aceste conditii. In intreprindere limba rusa este obligatorie la nivelul administratiei, cine nu o cunoaste dintre inginerii si managerii romani este concediat, pentru ca nu poate lucra cu softurile noi, rusesti, introduse in ultima vreme. Atitudinea sefilor fata de angajati e diferentiata. Moldovenii sunt in general apreciati pentru harnicie si loialitate, romanii (adica "localnicii", imi vine sa precizez mereu, pentru a nu induce, fara voie, o linie de demarcatie interpretabila politic) sunt tratati cu suspiciune – evident, in discutii private – pentru faptul ca… au luptat alaturi de germani impotriva Uniunii Sovietice. Ca sa vezi ce greutate are, la Lukoil, memoria istorica!…
Este doar una dintre surprizele pe care ti le rezerva cunoasterea. Mai sunt si altele.
Vitalie Ciobanu este scriitor din Chisinau