Putin a avut ieri o zi încărcată – a cerut aprobarea Senatului pentru trimiterea de trupe militare în străinătate, a obţinut undă verde şi a ordonat imediat operaţiuni aeriene pentru susţinerea armatei lui Bashar al-Assad.
În discursul său la ONU, Vladimir Putin a manevrat cu abilitate şi a plasat Rusia pe post de arbitru-cheie în războiul civil sirian şi a cerut susţinere internaţională pentru „guvernul legitim” al preşedintelui Bashar al-Assad. Putin şi-a calculat toate mişcările, asistând la Adunarea Generală a ONU prima oară după o absenţă de un deceniu, pentru a întâlni peste 150 lideri din întreaga lume.
Cu câteva ore înaintea unei reuniuni asupra „ameninţării terorismului” în Consiliul de Securitate, preşedintele rus Vladimir Putin a accelerat angajarea militară a Moscovei în dosarul sirian care se înscrie pe fondul confruntării cu preşedintele american Barack Obama privind soarta rezervată lui Bashar al-Assad, „tiranul” care ar trebui să plece, potrivit părţii americane, sau să fie antrenat contra jihadiştilor Statului Islamic, potrivit părţii ruse.
Kremlinul a declarat clar – o undă verde a ONU sau o cerere de ajutor din partea regimului de la Damasc ar fi suficientă pentru autorizarea unei intervenţii militare ruse. Şi, potrivit şefului Administraţiei prezidenţiale, Serghei Ivanov, Bashar al-Assad, a cărui ţară are de multă vreme un acord de cooperare militară cu Rusia, a cerut „ajutor militar” aliatului său. Cei 162 de senatori prezenţi ieri în Senatul rus au aprobat în unanimitate cererea Kremlinului de autorizare a trimiterii unui „contingent militar” în străinătate, cu alte cuvinte în Siria, într-un vot similar celui care a precedat trimiterea forţelor speciale ruse în peninsula ucraineană Crimeea, puţin înaintea anexării sale în martie 2014.
Cererea şefului statului adresată Senatului este formal necesară pentru ca Putin, ca şef al armatelor, să lanseze o intervenţie militară. Ivanov a precizat că dispozitivul nu priveşte decât lovituri aeriene şi a exclus, pentru moment, angajarea de trupe la sol.
Decis să preia conducerea manevrelor în dosarul sirian, Putin s-a impus în câteva săptămâni ca un actor de neocolit în faţa preşedintelui Barack Obama. Washingtonul a fost luat prin surprindere de lovitura de poker a Moscovei, care în septembrie a întărit masiv prezenţa sa militară în nord-vestul Siriei, fieful regimului alawit, şi a desfăşurat zeci de avioane, elicoptere şi tancuri şi construieşte o bază militară în aeroportul din Lattakia. Şi, de asemenea, Rusia a intensificat livrările de arme pentru armata siriană. Luni, la ONU, liderul de la Kremlin a făcut apel în favoarea formării unei „largi coaliţii antiteroriste” contra Statului Islamic, cu includerea Damascului şi Teheranului. Obama, care conduce fără mare succes, de peste un an, o vastă campanie contra grupării jihadiste, respinge această idee şi insistă asupra necesităţii unui „nou lider” la Damasc.
Assad, nedorit de opoziţie
Opoziţia siriană insistă asupra faptului că forţele preşedintelui Bashar al-Assad au masacrat mai mulţi sirieni decât Statul Islamic şi, împreună cu rebelii sirieni afirmă că nu vor accepta niciodată un rol pentru Bashar al-Assad. „Negocierile cu Assad ar reprezenta un sacrilegiu pentru cele 240.000 de persoane moarte de la debutul războiului civil în 2011”. Plecarea lui Assad a fost principala cerere a opoziţiei de la debutul revoltei, acum peste patru ani, dar Occidentul este zguduit de puterea SI, care nu pare să fie slăbit de raidurile coaliţiei internaţionale conduse de SUA şi de afluxul a peste jumătate de milion de imigranţi, din care mai mult de jumătate sunt sirieni. Ar fi un eşec dacă regimul se menţine şi dacă Assad rămâne, ar fi o insultă pentru sacrificiul consimţit al poporului sirian şi o lipsă de respect pentru ceea ce vrea poporul nostru, declară Ahmad Qura Ali, purtător de cuvânt al puternicului grup de insurgenţi Ahrar el-Cham. Iar Samir Nashar, un lider al coaliţiei opoziţiei, subliniază că „este incredibil modul în care Iranul şi Rusia furnizează susţinere regimului Assad în timp ce ţările ce aparţin amicilor Siriei îşi afişează rivalităţile”.
„Crime contra umanităţii”
Parisul a anunţat deschiderea unei anchete pentru „crime contra umanităţii”, ce vizează regimul lui Bashar al-Assad pentru execuţiile comise în Siria în perioada 2011-2013.
Ancheta se bazează în special pe mărturia lui „Cezar”, un ex-fotograf al poliţiei militare siriene, care a fugit din Siria în iulie 2013 cu 55.000 fotografii îngrozitoare cu corpuri torturate. „Raportul Cezar – mii de fotografii autentificate de numeroşi experţi, care arată cadavre torturate şi oameni morţi de foame în închisorile regimului – stă mărturie a cruzimii sistematice a regimului al-Assad”, a declarat ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, aflat la New York pentru Adunarea Generală a ONU.
