Rusia a bombardat instalațiile și centralele electrice din Ucraina, lăsând fără curent electric capitala Chișinău, dar și alte zone din Republica Moldova, dependentă de rețelele energetice din țara vecină, aflată în război cu regimul de la Kremlin, de două ori în luna noiembrie, dar paradoxal, aici, se reaprinde flacăra Unirii cu România.
Republica Moldova a fost afectată de pene masive de curent, inclusiv în capitala Chişinău, în urma atacurilor ruseşti asupra sistemului energetic ucrainean, la care este conectată în data de 23 noiembrie 2022.
Era a doua oară când Republica Moldova rămânea fără electricitate din 15 noiembrie, când Rusia a efectuat cel mai intens atac asupra reţelei ucrainene de la începutul campaniei sale militare în februarie.
Astfel, la 15 noiembrie, una din liniile Isaccea – Vulcăneşti s-a deconectat în mod automat în urma bombardamentelor ruseşti, iar mai multe regiuni ale republicii au rămas fără curent electric.
Maia Sandu a subliniat atunci, în data de 23 noiembrie, pe contul său de Facebook că ”nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă în întuneric şi frig şi ucide intenţionat” oameni nevinovaţi, spun cei de la ziare.com.
Prin urmare, a spus ea, ”oricât de dificil ar fi”, singura cale de urmat pentru Republica Moldova este ”spre lumea liberă”.
Ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, l-a convocat de urgenţă pe ambasadorul rus, Oleg Vasneţov, pentru a-i transmite protestul ferm al Republicii Moldova faţă de bombardamentele Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene.
Situația la est de Prut, în al doilea stat românesc, este cu atât mai dificilă cu cât furnizarea gazelor este făcută de compania Moldovagaz, o subsidiară a companiei rusești Gazprom ce a anunțat recent că își rezervă dreptul de a reduce sau de a întrerupe livrările în cazul în care Chişinăul nu va efectua plăţile convenite.
Un șantaj care continuă de mai bine de un an și pe care Republica Moldova l-a contracarat parțial prin primirea de gaze din România chiar sâmbătă.
Rusia pune presiune din ce în ce mai mult pe Chișinău, dar răspunsul este unul pe măsură: se reaprinde flacăra unirii
În acest context tulbure de la Chișinău unde au apărut și proteste orchestrate de partidele pro-ruse și conservele rusofone de aici, nu este de mirare, dar de bun augur pentru mișcarea de reîntregire națională, că se reaprinde flacăra unionismului.
După mai mulți ani, parlamentari de la Chișinău au transmis mesaje sincere unioniste și de mulțumire aduse României pentru sprijinul acordat în ultima vreme.
„ Împreună cu colegii deputați unionisti din Parlamentul Republicii Moldova punem la loc de cinste harta României Mari și membrii Sfatului Țării care au votat Actul Unirii Basarabiei cu România în anul 1918.
La mulți ani români, la mulți ani România!”, a transmis pe Facebook deputatul unionist, Petru Frunze, copreședintele Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României, în data de 30 noiembrie.
Totodată, a doua zi, în Parlamentul de la Chișinău a avut loc un frumos moment artistic cu ocazia zilei naționale a României.
„Jos vama de pe Prut”, se cere în Parlamentul de la Chișinău. Republica Moldova privește cu speranță spre România
Ziua Națională a României, 1 Decembrie, a fost sărbătorită în toate orașele României, dar și în Parlamentul de la Chișinău.
Cele mai importante manifestări dedicate Zilei Naționale a României au fost cele de la București și Alba Iulia. Dar în fiecare oraș mare al României s-a organizat, la 1 decembrie 2022, câte o paradă militară. Ziua Națională a României a fost sărbătorită și la Chișinău, în Parlamentul Republicii Moldova. Un grup de elevi ai unui liceu din Chișinău au prezentat un program artistic în Parlament, apoi au scandat „Jos vama de pe Prut, jos vama de pe Prut!”.
”Am înțeles mesajul. Trebuie inițiativă legislativă. Trebuie pregătite lucrurile”, a răspuns Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, citat de Radio Chișinău.
Igor Grosu a adresat României un cuvânt de mulțumire, pentru modul cum susține Republica Moldova. „Mulțumim, dragă Românie, pentru prietenie și pentru toate lucrurile bune pe care le-ai făcut și le vom face împreună. Ultimii doi ani, cu crize peste crize, ne arată cine ne este prieten adevărat. Și noi o spunem de fiecare dată cu voce tare, nu în șoaptă, cum o făceau alții: mulțumesc România pentru sprijinul dezinteresat, pentru școli și grădinițe, pentru donații, pentru gaz, pentru lumină, în special în această perioadă complicată, pentru că reușim în mod practic să ne conectăm la Europa. Vom munci în continuare împreună ca cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului să trăiască în pace și bunăstare”, a transmis președintele Parlamentului Republicii Moldova.
Acum un secol, românii dintre Prut și Nistru au fost supuși unui proces dur de desnaționalizare. Opresiunea rusească a atins apogeul la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX. Școlile și Biserica Ortodoxă s-au numărat printre instrumentele folosite de administrația rusească pentru a-i desnaționaliza pe români.
Înfrângerea Rusiei în Primul Război Mondial și prăbușirea țarismului au creat premisele unei renașteri naționale a românilor din Basarabia. În aprilie 1917, a fost creat Partidul Național Moldovenesc, iar în octombrie a fost proclamată autonomia Basarabiei, care avea Sfatul Țării drept organ legislativ.
Inițial, liderii românilor basarabeni au proclamat o Republică Democrată Federativă Moldovenească, în cadrul Rusiei. Apoi, sub influența unor cărturari ardeleni refugiați la Chișinău, precum Onisifor Ghibu, lucrurile au evoluat, iar Sfatul Țării a proclamat independența Basarabiei.
Au urmat represaliile bolșevicilor, care au început să jefuiască și să ucidă în Basarabia. În aceste condiții, Sfatul Țării a cerut ajutorul Armatei Regale Române, care a trecut Prutul pentru a proteja viețile și avutul locuitorilor Basarabiei. Liderii românilor basarabeni erau amenințați direct de către bolșevici.
În aceste condiții, în 27 martie 1918, în prezența prim-ministrului Regatului României, Alexandru Marghiloman, Sfatul Țării a votat Unirea. Doar trei din cei 135 de deputați au votat împotrivă. Basarabia a rămas unită cu România până în vara anului 1940, când teritoriul românesc dintre Prut și Nistru, împreună cu Bucovina de Nord și cu Ținutul Herța, a fost din nou cotropit de Rusia Sovietică, relatează rfi.ro.
Sâmbătă, deputatul PAS, Petru Frunze, afirmă fără echivoc ceea ce este adevărul pur istoric: Republica Moldova este unul din cele două state românești. Un semnal din ce în ce mai clar că în stânga Prutului lucrurile evoluează în direcția revenirii Basarabiei, alături de România, în Europa.
„ Republica Moldova este un stat românesc, acest teritoriu a fost anexat ilegal de Uniunea Sovietică, iar lndependența Republicii Moldova a fost obținută ca urmare a desființării Uniunii Sovietice. Statul român permanent a sprijinit Republica Moldova indiferent cine a fost la conducere pe ambele maluri ale Prutului.
[…]
Statul român a intervenit pentru a sprijini cetățenii Republicii Moldova, oferă în mare parte cel mai mare sprijin pentru noi. Statul român a demonstrat ca nu își abandonează cetățenii.
Noi suntem poporul român, suntem siguri că statul român nu își va abandona poporul indiferent pe care mal al Prutului locuiesc.
Avem încredere în statul român, statul român demonstrează responsabilitate și grijă față de poporul român.
România îți mulțumim ca ești alături de noi atunci când ne este mai greu!”, conform paginii acestuia de Facebook.
Stă în caracterul, priceperea și puterea elitelor politice românești de pe ambele maluri ale Prutului să înțeleagă glasul și semnele clipelor astrale ale istoriei și să acționeze pentru a înfăptui idealurile națiunii pe care o au în grijă.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
