Specialiştii străini veniţi ieri la Bucureşti spun că aproape jumătate din bani ar ajunge la stat.
La 13 ani de la semnarea contractului de concesiune pentru terenul aurifer de la Roşia Montană, proiectul continuă să nască numeroase discuţii şi luări de poziţie pro şi contra. Ieri, în timp ce contestatarii proiectului protestau în faţa Hotelului Marriott din Capitală, înăuntru specialişti ai firmei de consultanţă Oxford Policy Management (OPM) prezentau efectele economice pozitive ale investiţiei. Potrivit acestora, România va câştiga 19 miliarde de dolari pe întreaga durată de viaţă a exploataţiei aurifere de la Roşia Montană, înfiinţată de firma canadiană Gabriel Resources. Afirmaţia îi aparţine lui Alan Roe, economist-şef OPM, institut care, anterior înfiinţării sale în 1996, a fost parte a presti-gioa-sei universităţi britanice Oxford.
În plus, investiţia aduce o valoare adăugată semnificativă pentru localitate şi are un potenţial de dezvoltare la nivelul întregii regiuni, printr-o serie de proiecte de infrastructuri publice şi proiecte comunitare care au toate caracteristicile unor proiecte derulate în mod normal de sectorul public. Potrivit lui Roe, suma de 128 milioane dolari va fi alocată pentru refacerea infrastructurii locale, alte 37 milioane dolari pentru ecologizarea vechilor mine abandonate – suplimentar faţă de cheltuielile de închidere şi ecologizare a amplasamentului minier după încheierea exploatării, 31 milioane dolari pentru crearea de diverse facilităţi pentru comunitate, 49 milioane dolari pentru programe de educare şi formare profesională, precum şi cel puţin 35 milioane dolari pentru restaurarea, cercetarea, întreţinerea şi sprijinirea accesului la obiectivele de patrimoniu. Aceste activităţi vor avea costuri directe totalizând circa 280 milioane dolari , reprezentând o valoare socială semnificativă pentru România, după cum consideră specialiştii de la Oxford Policy Management.
2.300 de locuri de muncă şi 7 miliarde dolari dinexporturi
„Beneficiile proiectului pentru comunităţile locale şi naţionale pot fi privite şi prin prisma unor beneficii suplimentare tangibile pe care le va genera proiectul. Unele dintre aceste beneficii sunt incluse deja în cifrele menţionate mai sus, însă multe dintre ele nu pot fi transpuse în cifre – unele nici măcar nu pot fi cuantificate în totalitate, cum ar fi relansarea sectorului minier pe baze moderne şi profitabile sau stimularea industriilor conexe. Investiţia va relansa o zonă care acum este un exemplu de subdezvoltare, care se confruntă cu o rată semnificativă a şomajului. Activitatea minieră propriu-zisă va crea 2.300 de locuri de muncă în România în faza de construcţie şi 880 de locuri de muncă în faza operaţională”, spune Alan Roe. 7,5 miliarde dolari le vor reprezenta exporturile României pe perioada exploataţiei, răstimp în care statul va câştiga din taxe şi impozite suma de 1,72 miliarde de dolari. La nivelul gospodăriilor locale efectul de multiplicare luat în calcul de OPM este cuprins între 4 şi 4,75. „Aceste investiţii nu presupun credite angajate de România, iar pe de altă parte, situaţia macroeconomică nu cred că recomandă României să renunţe la proiect”, spune el.
Roşia Montană, semnal pentru alţi investitori
„Proiectul minier de la Roşia Montană va determina o creştere semnificativă a Investiţiilor Străine Directe (ISD), în special în primii doi ani, de construcţie”, a afirmat un alt participant la dezbateri, fostul consilier pe probleme economice al primului-ministru al Canadei, Joe Bell. Mulţi investitori străini stau cu ochii pe acest proiect, iar o eventuală renunţare a României nu ar fi un semnal pozitiv”, a spus fostul consilier, mizând pe sensibilitatea naţională faţă de investitorii străini. El a arătat că se estimează o contribuţie de 1,3 miliarde dolari în primii doi ani, urmând ca, în total, contribuţia la ISD să depăşească două miliarde USD. „Fie şi numai pentru aceste avantaje şi tot este de neconceput ca un asemenea proiect să rămână în zona de aşteptare”, a conchis fostul consilier economic al premierului canadian.
Statul va primi jumătate din fluxurile financiare
Conform consultantului independent James Otto, profesor de drept în domeniul exploataţiei resurselor naturale, statul va avea venituri care se încadrează între 44% şi 48% din cash flow-ul proiectului (excluzând cheltuielile cu programele sociale ale proiectului) şi între 51% şi 55% (dacă se includ cheltuielile cu programele sociale). Cota sectorului public din valoarea generată a proiectului (după rambursarea costului iniţial al investitorilor) ar fi mai mare, la un nivel estimat de 64%. Aceste elemente ar trebui să încurajeze autorităţile să elaboreze măsuri de natură să relanseze sectorul minier. James Otto a subliniat că „regimul fiscal aplicabil sectorului minier din România este deosebit de ridicat, de 72,8%”. Consultantul financiar Bogdan Baltazar, prezent la dezbateri, a afirmat că nemulţumirile celor care susţin că statul are o parte prea mică din exploataţie (19,31% prin Minvest Deva- nemulţumire exprimată recent de ministrul Mediului, Laszlo Borbely) sunt doar „jelanii patriotarde”, deoarece nicăieri în lume în cazul exploataţiilor similare, statul nu deţine mai mult. Subiectul participaţiei statului a creat o dispută între analist şi o profesoară a Academiei de Studii Economice Bucureşti, care a contestat rezultatele afirmând că multiplicatorii prezentaţi sunt exageraţi şi că în exploataţii similare din Mexic statul deţine aproape 50%.
Protestatarii şi-au făcut simţită prezenţa
Discursuri mobilizatoare, mesaje pentru locuitorii care „rezistă” la Roşia Montană şi o scenetă-parodie din care nu a lipsit „femeia cu coasa” au marcat protestul faţă de proiectul de exploatare minieră al Gold Corporation. Potrivit Mediafax, circa 100 de persoane s-au adunat ieri în faţa Hotelului Marriott din Capitală, unde specialiştii explicau efectele pozitive economice ale proiectului, pentru a protesta faţă de exploataţia bazată pe cianuri. Protestatarii au pus sub semnul întrebării „independenţa” specialiştilor care susţin efectele pozitive. „Este o conferinţă cu opt aşa-zişi specialişti care nu au nici în clin nici în mânecă cu expertiza”, a spus Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul”, unul dintre organizatorii protestului. La protest au participat mai multe asociaţii şi organizaţii, printre care Salvaţi Bucureştiul, Eco-Civica, Asociaţia Bucureşti, Regeneration, Alianţa Civică, Asociaţia pentru Dezvoltare Urbană, Mai Mult Verde etc. „Mă interesează în primul rând patrimoniul cultural. Dacă ar fi aurul sub Voroneţ, ar demola Voroneţul? Dacă ar fi aurul sub Delta Dunării, ar scobi sub Delta Dunării?”, a mai spus Nicuşor Dan.
“Comisia consideră că interzicerea totală a cianurii în activităţile miniere nu este justificată din punct de vedere al mediului şi al sănătăţii.” Comisia Europeană
