» Dupa "criza romano-italiana", Comisia Europeana se incrunta la eficienta politicilor privind integrarea sociala a romilor si pune la cale o strategie. Comisarul Leonard Orban vede problema: transferul unui plan global la nivelul teritoriilor nationale.
» Europa traieste pe pielea ei insuccesul Romaniei cu romii: strategii pe hartie si putine rezultate. Expertii explica esecul: o intentie buna de la nivel inalt se prapadeste la nivel local, unde romii nu au scoli, utilitati, slujbe, bani sau mancare.
comisia europeana (ce) este pusa la grea incercare de problema romilor, care s-a transformat brusc dintr-una cu care fiecare stat trebuia sa se descurce, intr-una europeana, fara granite. Leonard Orban, comisarul european pentru Multilingvism, ne-a declarat ca discutiile la nivel inalt despre integrarea sociala a romilor s-au intensificat. CE este presata atat de Consiliul European, care i-a cerut un raport de evaluare a eficientei actualelor politici privind romii, cat si de Parlamentul European, care vrea o strategie comunitara pentru romi. "Una dintre consecintele crizei romano-italiene a fost punerea ca prioritate in dezbaterile europene a problematicii persoanelor de etnie roma. Actiunile unui singur stat nu mai sunt suficiente pentru integrarea acestor persoane", spune Leonard Orban. Comisarul european crede ca elaborarea strategiei este o chestiune "de termen mediu, nu imediat", care nu se va intampla pana cand CE nu se lamureste daca isi cheltuieste eficient banii pentru romi. Leonard Orban vede, insa o problema, in cazul adoptarii unei astfel de strategii: "Instrumentele de a influenta integrarea romilor exista la nivel national sau regional. La nivel comunitar, acestea sunt reduse. Cand nu iei tu decizii in locul statelor membre, e normal sa te intrebi cum poti adopta o strategie". Simpla acordare de bani de la Fondul Social European nu este de ajuns, arata Orban, pentru ca fiecare stat decide cum ii cheltuie. Spania a directionat acesti bani si catre romi, Italia nu. Romania are de primit 3,5 miliarde de euro, in intervalul 2007-2013, pe care ramane de vazut cum alege sa ii cheltuie.
Esecul Romaniei in a gestiona una dintre cele mai masive comunitati de romi din Europa pare sa garanteze ca sistemul "strategie inalta aplicata pe teren" nu prea da roade. Ovidiu Voicu, coordonator de programe al Fundatiei Soros, socoteste ca vremea cand problematica romilor era lasata la latitudinea statelor membre UE a apus. Peste tot, romii au cam aceleasi probleme: nivel redus de educatie, acces limitat la munca, venituri mici, diferente culturale mari fata de majoritate. In Romania, o strategie nu a rezolvat nimic: "Pe hartie avem diverse strategii pentru romi. Problema apare in practica, rezultatele sunt slabe. Se incearca lucruri bune ca idee, dar nu se adapteaza la lucruri concrete care tin de conditiile sociale, economice si traditiile romilor". Astfel de strategii nu vor functiona, crede Voicu, asupra unor oameni care nu au ce manca si unde locui.
Ciprian Necula, expert in poblemele romilor si realizatorul emisiunii "Rom European" la televiziunea nationala, crede ca daca problema romilor va fi privita ca una globala, si nu specifica fiecarei tari, o strategie nu are sanse de reusita: "Cred ca e o mare trompeta aceasta strategie". Necula da exemplul strategiei nationale pentru romi, care a inceput in 2001 si pana acum a inregistrat un esec rasunator. "Statul roman a creat si Agentia Nationala pentru Romi, dar ca un paravan, ca o scuza pentru ministerele care nu fac nimic pentru romi. Oamenii de acolo sunt bine intentionati, dar nu au putere de decizie politica si administrativa".
Romania are o strategie care pleaca de sus in jos, dar fara nici o relevanta pentru co-munitatea roma. Daca Europa va face o strategie care nu se adapteaza la nevoile si problemele locale, va esua la fel, crede Necula. "La noi, ruptura apare intre Guvern si administratia locala. La legislatie stam foarte bine, dar ea nu se aplica. Ce relevanta are o strategie europeana privind romii la nivel local? Daca ea nu se raporteaza la comunitati locale, va fi doar o alta bucata de hartie", explica Necula. Exemplul sau, dintr-un sat cu multi romi din Constanta, este graitor: "scoala unde mergeau copiii romani era noua, cu termopane, cea a copiilor romi era o ruina. L-am intrebat pe inspectorul pentru romi din Constanta de ce. Pentru ca nu s-au declarat romi la recensamant si nu le poate aloca bani. Ce politica de incurajare a educatiei e asta ? Sunt ei mai bruneti si mai saraci, dar nu sunt romi".
» Localul omoara globalul
Romii cu cetatenie romana sunt oficial 535.000. Cifra neoficiala, dar acceptata de toti este 1,5-1,8 milioane. Presedintele Agentiei Nationale pentru Romi, Ioan Gruia Bumbu, recunoaste ca programele romanesti nu au dat rezultate sclipitoare pana acum, dar are o explicatie: "Ruptura dintre ce se doreste la nivel national si ce se intampla la nivel local apare mai ales la primari. Unei persoane publice aleasa de majoritate ii e greu sa actioneze in favoarea unei minoritati. Unii sunt foarte deschisi, altii nu sunt fericiti sa faca ceva petru romi". Solutia pentru aplicarea eficienta a unei strategii europene pentru romi este infiintarea unei Agentii Europene, cu reprezentante locale in fiecare stat, crede Bumbu. El crede ca o strategie eficienta pentru romi trebuie sa plece obligatoriu de jos in sus, sa implice in primul rand romii. De cand a inteles asta, Bumbu se lauda ca a inceput 2008 in forta: 120 de comunitati finantate cu 11,7 milioane de euro pentru infrastructura (drumuri, curent, apa), 6 milioane euro pentru 70 de gradinite pentru romi, 3,3 milioane de euro pentru acte de identitate ale romilor din 420 de comunitati si 230 de parteneriate intre romi si autoritati.
