Mai mult de jumătate dintre români sunt de acord cu construirea Catedralei Neamului, dar pe de altă parte aproape o treime sunt de părere că nu ar trebui să se facă această construcţie, potrivit datelor culese de Fundaţia Soros în cadrul cercetării „Religie şi comportament religios”.
Deşi Catedrala Neamului se bucură încă de o susţinere mare în rândul populaţiei, o treime dintre respondenţi au spus că aceasta „ar trebui să fie construită doar cu banii Bisericii”, în timp ce numai zece la sută dintre români cred că proiectul ar trebui să fie finanţat integral de stat.
Mai mult, potrivit datelor cercetării, în ultimii 11 ani, proiectul a pierdut tot mai mulţi susţinători în ceea ce priveşte finanţarea din fonduri publice. Astfel, dacă în 2000, 74 la sută dintre români erau de părere că Biserica Ortodoxă Română trebuie finanţată din bani publici, în iunie 2011, doar 54 % mai erau de acord cu aceast mod de finanţare.
Sociologul Ovidiu Voicu, coordonatorul cercetării, a explicat pentru romanialibera.ro că această modificare se dtorează faptului că „proiectul nu a convins, iar cetăţenii nu sunt convinşi de raportul costuri-utilitate. Majoritatea consideră că este bine să existe, dar sunt mult mai sceptici când vine vorba să plătească”. Ovidiu Voicu a mai precizat că „proiectul este mare şi scump şi se suprapune cu criza, cu o scădere a nivelului de trai”, în alte condiţii, „poate ar fi avut un sprijin mai mare”.
În plus, faptul că din ce în ce mai mulţi români sunt de părere că statul nu ar mai trebui să finanţeze Biserica arată „o maturizare a societăţii şi o contextualizare, o stabilire de priorităţi”, ne-a mai spus Ovidiu Voicu.
În acest context, susţine sociologul, s-ar putea ca uşurinţa cu care politicienii au decis „alocarea unor fonduri din bugetele pe care le administrează pentru proiectul Catedralei Mântuirii Neamului să nu fie deloc un atu electoral, aşa cum probabil îşi doresc edilii”.
În plus, din datele acestei cercetări se poate observa că această construcţie se bucură de o susţinere mare mai ales în rândul populaţiei rurale, că bărbaţii sunt mai favorabili decât femeile, că sprijinul pentru proiect creşte semnificativ odată cu creşterea vârstei şi scade semnificativ dacă nivelul de educaţie este mai ridicat. Ovidiu Voicu ne-a spus că în mediul rural se înregistrează „un conservatorism religios care apare la persoanele cu resurse mai reduse, cu venituri mai mici, cu mobilitate mică şi un nivel al educaţiei mai scăzut”.
În Bucureşti, locul unde va fi construită Catedrala Neamului, situaţia este diferită faţă de restul ţării: aici se înregistrează cea mai mică susţinere faţă de toate celelalte oraşe ale României: doar 49 la sută dintre dintre bucureşteni declarându-se de acord (total sau parţial) cu proiectul. De asemenea, şi numărul indecişilor este foarte mare, reprezentând aproximativ un sfert din numărul respondenţilor.
Coordonatorul cercetării „Religie şi comportament religios” a argumentat că „atunci când eşti locuitor al Bucureştiului şi vezi că există probleme cu infrastructura, cu sărăcia şi compari cu utilitatatea unui proiect scump”, susţinerea pentru acesta tinde în mod automat să scadă, mai ales în contextul crizei economice.
Datele au fost culese, în perioada 01 – 21 iunie 2011, de compania International Brand Consultants. Eşantion principal: 1.204 persoane, reprezentativ pentru populaţia ţintă cu o eroare de +/- 2,9% la un nivel de încredere de 95%.
