Cei mai multi romani cred ca violentele din Italia au fost umflate de presa romaneasca si isi doresc ca romii sa fie numiti tigani, fiind convinsi ca, pentru un strain, "roman" si "rom" e tot una.
Dupa ce cazul Mailat a declansat mai multe agresiuni la adresa romanilor din Italia, cei din tara isi doresc desfiintarea echivocului "rom" si revenirea la clasicul "tigan". Un sondaj realizat de Gallup Romania pentru Agentia de Strategii Guvernamentale arata ca 45% dintre romani cred ca strainii fac confuzie, in foarte mare masura, intre termenii "rom" si "roman", iar 31% sunt convinsi de confuzie in mare masura. Pentru 52% dintre respondenti, folosirea sintagmei "tigan" ar fi corecta, chiar daca etnicii insista sa fie numiti romi, iar 34% cred ca nu ar fi corect.
Romanii din tara par sa nu fie totusi prea afectati de incidentele din Italia si cred ca presa a exagerat in relatarile evenimentelor. Desi 37% dintre respondenti au rude care lucreaza sau studiaza in Italia, doar 19% sunt foarte ingrijorati de situatia lor si 46% sunt destul de ingrijorati. Mai mult de jumatate dintre respondenti au luat legatura cu rudele din Italia, dupa ce tenisunea romano-italiana a escaladat. Ascultand relatarile rudelor din Italia, 44% dintre cei care au raspuns sondajului au ajuns la concluzia ca presa a prezentat situatia mai dramatic decat era in realitate. Sondajul a fost realizat pe 1.177 de persoane.
"Am pus intrebarea (romi sau tigani – n.r.) in contextul in care mai multi lideri au avut aceasta pozitie", explica Alfred Bulai, presedintele Agentiei de Strategii Guvernamentale. Acesta crede ca termenul "romi" nu a intrat inca in obisnuinta romanilor, dar si ca acestia incearca sa se delimiteze de evenimentele din Italia. "Din pacate, autoritatile si presa, inclusiv cele italiene, au avut o definitie etnica a situatiei. Asa au procedat si cu Mailat, pe care l-au definit direct drept criminal. Publicul a preluat aceasta atitudine", mai spune Bulai.
» Dezinteres
91% dintre respondenti nu intentioneaza sa plece la munca in Italia, in urmatoarele sase luni, iar 81% nu vor pleca in nici o tara UE pentru a munci. Alfred Bulai arata ca aceasta nu este o urmare a incidentelor din Italia, ci a faptului ca "cea mai mare parte a populatiei care avea motive sa plece a facut-o deja". Valul migratiei fortei de munca spre UE ar fi in scadere pentru ca "diferentele foarte mari de trai s-au estompat".
