Cea mai nouă cercetare realizată de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie se referă la patriotismul la români, având ca punct de plecare incidentul de la Iaşi, de Ziua Unirii, când oamenii strânşi în Piaţa Unirii l-au huiduit şi fluierat pe şeful statului în timpul unui discurs. Huiduielile nu s-au oprit nici când fanfara interpreta primele acorduri ale imnului naţional. Cercetarea a fost realizată pe 25 ianuarie, pe un eşantion de 1.036 de indivizi cu vârsta de 18 ani şi peste.
Românii devin patrioţi în preajma Zilei Armatei Române, Zilei Naţionale, Zilei Unirii ori de 15 ianuarie.
În ciuda procesiunilor publice ce au loc în aceste zile, „care privilegiază atitudinea favorabilă faţă de naţiune”, 65% dintre români se mai consideră „patrioţi”, faţă de 29% dintre maghiari, 28% dintre rromi şi 38% dintre alte etnii.
Doar 40,9% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani se consideră iubitori de ţară, iar 45% dintre tinerii sub 35 de ani se consideră patrioţi într-o mai mică măsură.
„Valorizarea condiţiei de român pare destul de bine interiorizată, dar cu o excepţie din nou: pentru tineri (şi maghiari) este foarte important faptul că sunt români doar într-o proporţie de 23%, faţă de 57% la cât este evaluată de vârstnici şi o medie de 45% pe întreg eşantionul. Şi mândria de a fi român este puternic prezentă ca stereotip de identificare, aici însă tinerii sunt mai concesivi, mai aproape de restul plutonului. În ceea ce privesc motivele pentru mândrie primele două argumente sunt de factură fatalistă (aici m-am născut sau aici este ţara mea), însumate 51%, 18% nu ştiu sau nu răspund. Patriotismul este o atitudine potenţată de sloganele care sunt vehiculate ca imperative ale cetăţeniei şi apartenenţei. Cea mai slabă aderenţă se observă în cazul afirmatiei „un patriot trebuie sã îşi susţinã ţara indiferent de direcţia înspre care se îndreaptã?”, aici doar 68% dintre români sunt de acord cu acest comandament, puţin în comparaţie cu celelalte care depăşesc un acord de 90%”, se spune în cercetarea IRES.
Cel mai patriot român din istorie
La întrebarea cine este cel mai patriot român din istorie, 18% dintre noi au răspuns că Alexandru Ioan Cuza. Acesta este urmat de Mihai Viteazul (10%), Ştefan cel Mare (7%) şi Vlad Ţepeş (5%). Totuşi, 32% dintre cei intervievaţi au răspuns „nu ştiu”.
Când vine vorba de care sunt cei mai patrioţi politicieni, 69% dintre români nu au nici o opţiune, 20% consideră că niciunul nu poate fi numit patriot, iar 33% nu ştiu nici un patriot.
Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi şi Ilie Năstase sunt consideraţi sportivii care îşi reprezintă cel mai bine ţara.
Ce părere au avut românii de huiduielile de la Iaşi, de Ziua Unirii
50% au fost de acord, 47% împotrivă. 21% dintre români au considerat că a fost bine că Traian Băsescu a fost huiduit în timp ce se cânta imnul naţional.
Concluziile cercetării
Nemulţumirea din ce în ce mai mare a românilor faţă de un stat ineficient se manifestă chiar în cadrul unei atitudini patriotice.
„Oamenii au tot mai mult sentimente contradictorii faţă de patrie şi faţă de comunitatea naţională. Statul eşuat şi politicienii percepuţi ca şi corupţi îi fac pe oameni tot mai mult să se îndepărteze de România şi să se refugieze în respectul pentru nişte slogane patriotarde. Aderenţa nevrotică fată de nişte principii şi imperative ale patriotismului, depăşind 90%, nu poate avea decât semnificaţia unei polemici cu un prezent pe care-l resimt ca şi frustrant. Emoţia patriotică este politizată în două sensuri. Prin contrast cu politicienii, românii declară principiile ca fiind mult mai importante decât sunt respectate în realitate ori sunt fundamente pentru comportament. Pe de altă parte, patriotismul este introdus în bătălia politică cu statut de atribut care legitimează propria opţiune”, se arată în finalul cercetării IRES.
