Aproximativ 1.500 de persoane care au împrumuturi în franci elveţieni au ieşit din nou în Piaţa Constituţiei, acţiuni similare având loc simultan la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Craiova, pentru a cere conversia creditelor la cursul istoric plus maxim 20%, relatează Mediafax.
"Nu putem să mergem la bancă să negociem individual, ne trebuie o soluţie legislativă. Vom pune la dispoziţia Comisiei de buget-finanţe documente care arată că nu se poate negocia cu băncile. N-au negociat nici când am semnat contractele, nici acum", a afirmat Cătălin Voivozeanu, unul dintre reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF şi iniţiator al mitingului.
Protestatarii afişează bannere şi pancarte cu sloganuri precum "Isărescu neagă declaraţia de avere/ ANI, tu nu mai ai putere?", "Isărescu dictator, avocatul băncilor!", "BNR reglementează doar cum băncile dictează!", "Vrem soluţii reale. Stop minciunilor electorale!", "Voi, 18 deputaţi împrumutaţi,/ Atitudine când luaţi?", "Doar oameni politici arestaţi, / Toţi bancherii sunt curaţi?", "Pe NOI când ne ajutaţi? / Vrem şi bancheri arestaţi!", "Banca Nesimţirii Ruşinoase (BNR)".
Debitorii băncilor l-au taxat astfel pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a negat că ar fi contractat în urmă cu câţiva ani un credit la Volksbank, deşi acesta apărea în declaraţia de avere. Ulterior, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a afirmat că împrumutul a fost refinanţat la UniCredit şi că Isărescu îşi amintea banca unde l-a achitat, nu de unde l-a contractat iniţial.
Protestatarii spun că nu mai au încredere în mesajele guvernatorului BNR după ce a afirmat vehement că nu a avut credit la Volksbank şi i-au cerut demisia.
"Cum s-ar spune pe româneşte, Isărescu nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase", a spus unul dintre organizatori.
La ora transmiterii ştirii, la Cluj-Napoca şi Iaşi protestează circa 200 de persoane, la Timişoara 150, iar la Craiova 100 de persoane.
Organizatorii protestului îndeamnă debitorii să boicoteze miercuri, 11 februarie, agenţiile băncii prin plata ratelor în tranzacţii succesive de câte 1 leu, blocând astfel activitatea casieriilor băncilor pentru întreaga zi.
Părţile implicate în "criza francului" au poziţii diferite privind soluţiile la problemele clienţilor cu astfel de credite accentuate după aprecierea puternică a francului de la mijlocul lunii ianuarie.
Clienţii doresc un act normativ prin care să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%.
Pe de altă parte, băncile şi BNR invocă neconstituţionalitatea unei astfel de măsuri, precum şi pierderile mari cauzate instituţiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte şi ar ajunge chiar în situaţia falimentului.
Astfel, banca centrală împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Română a Băncilor pledează pentru soluţii individuale, aplicate de la caz la caz, întrucât portofoliul în franci este foarte diversificat şi nu se pot aplica soluţii generale.
Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.
La rândul lor, clienţii spun că soluţiile oferite de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate băncile nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.
