» Ministrul Afacerilor Externe, Lazar Comanescu, a cerut ieri UE sa se implice activ in stabilizarea situatiei din Georgia, pentru ca regiunea Marii Negre este "de interes prioritar".
» Strategia Nationala de Securitate, prin care Romania se defineste ca "vector" in zona Marii Negre, este, in opinia expertilor, doar o forma fara fond.
Lazar Comanescu, ministrul Afacerilor Externe, a declarat ieri ca Bucurestiul cere "implicarea sporita" a UE in solutionarea conflictului din Georgia, deoarece "pentru Romania evolutiile din regiunea Marii Negre sunt de interes prioritar, iar riscurile generate de conflicte precum cel din Georgia sunt considerabile si pot avea consecinte dramatice asupra vecinatatii noastre".
In contextul conflictului din Georgia si destabilizarii regiunii Marii Negre, autoritatile de la Bucuresti nu ar avea prea multe de spus, sustin expertii de politica externa, cu toate ca Strategia Nationala de Securitate a Romaniei, adoptata in 2007, defineste Romania ca "vector dinamic al securitatii si prosperitatii in regiunea Marii Negre". Petre Roman, fost ministru de Externe, considera ca acest capitol al Strategiei este doar "o formulare pretentioasa". Romania ar putea fi "vector" numai in masura in care ar fi recunoscuta de celelalte tari ca atare. Pe de alta parte, analistul militar Cornel Codita crede ca, din punct de vedere politic, prin aceasta titulatura Romania transmite un mesaj "care inspira actiunea".
Insa analistul ne-a explicat ca, din punct de vedere al prezentei militare la Marea Neagra, Romania nu conteaza, dar Bucurestiul ar putea sa fie promotor al unor politici ce vizeaza traficul ilegal de armament sau sa impulsioneze mecanismele de cooperare la Marea Neagra. De altfel, Petre Roman argumenteaza ca, "atunci cand in Romania exista ambitia de a crea o platforma de stabilitate la Marea Neagra, este nevoie de un proiect gandit, viabil, care sa plece de la alte proiecte economice".
La randul sau, Iulian Fota directorul Colegiului National de Aparare ne-a spus ca Romania a avut de castigat prin faptul ca a reusit sa aduca pe agenda UE problema Marii Negre si a reusit sa impuna aceasta problema si la Summitul NATO de la Bucuresti. In acest sens, directorul Colegiului National de Aparare, sustine ca "ceea ce s-a intamplat in Georgia ne-a dat dreptate atunci cand am ridicat problema importantei Marii Negre". Cu toate acestea, expertii cu care am discutat sustin ca, in practica, Romania nu poate deveni un mediator in zona Caucazului si nici nu poate face mai mult decat sa trimita ajutoare umanitare la Tblisi, asa cum a hotarat Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
Cornel Codita socoteste ca "Romania trebuie sa faca gesturi de sustinere fata de Georgia" si trebuie sa sprijine integrarea acesteia in cadrul structurilor euro-atlantice, deoarece are canale diplomatice atat in NATO, cat si in UE. De altfel, Iulian Fota socoteste ca "nu este bine pentru Romania sa incerce sa aiba o contributie singura, ci trebuie gandita in esafodajul UE si al NATO".
La randul sau, Petre Roman apreciaza ca, in ceea ce priveste aplicarea Strategiei "din punct de vedere al interesului nostru, Romania nu a reusit mare lucru", pentru ca nu a reusit sa devina o platforma pentru toata zona dintre Balcani si Marea Neagra. Singurul atu al Romaniei este, conform fostului ministru de Externe, faptul ca "se afla la frontiera UE si NATO cu obligatii recunoscute de ambele parti. Altceva nu poate".
Romania vrea "solutii viabile"
In ceea ce priveste Republica Moldova, potrivit Strategiei de Securitate, Bucurestiul ii acorda "o atentie deosebita" si isi propune sa contribue "activ la identificarea unor solutii viabile" pentru conflictul inghetat din Transnistria. Autoritatile de la Bucuresti par insa a nu detine parghiile necesare, deoarece Romania lipseste de la masa negocierilor inca din 1992. Petre Roman ne-a explicat ca Romania nu mai poate fi negociator, pentru ca "nu avem o relatie foarte buna cu Voronin", iar cu Rusia relatiile sunt "inchistate". Cornel Codita crede ca Romania, prin mijloace indirecte, respectiv prin punerea in practica a politicii de vecinatate a UE, ar putea sa ajute la deblocarea situatiei.
Bucurestiul nu poate face mai mult, sustine analistul, din moment ce nu mai este prezenta in organismele de negociere. Faptul ca Tiraspolul a anuntat ca intrerupe toate contactele cu Chisinaul pana cand Republica Moldova nu va condamna agresiunea Georgiei in Osetia de Sud nu constituie un pericol de escaladare a conflictului. Iulian Fota sustine ca "in Transnistria se face mult zgomot tocmai ca sa se mareasca presiunea pe tarile din jur" si ca, oricum, totul depinde de intentiile Rusiei.
De aceea, surse demne de incredere din zona sigurantei nationale sustin ca presedintele Romaniei s-a grabit in momentul in care a adus in atentia publica chestiunea Transnistriei. In aceasta situatie, afirma aceleasi surse, Romania ar trebui sa aiba grija sa nu cada in cursa intinsa de Rusia, caci o eventuala problema de politica externa ne-ar putea afecta si mai mult pozitia in interiorul Uniunii Europene.
