» In mai 1975, cu ocazia unei aniversari oficiale, parintele fotografiei de presa Henri Cartier-Bresson a fost invitat sa viziteze Romania.
» Una dintre fotografiile realizate cu acest prilej, "In a train"/"Intr-un tren", infatisand un cuplu dormind intr-un tren, a devenit celebra.
» Plecarea sa a fost precipitata, artistul fiind tracasat de controlul Securitatii si de fotografiile care i s-au facut fara acordul sau.
Cand a venit in romania, Henri Cartier-Bresson era in culmea gloriei ca fotojurnalist si pe punctul de a renunta la fotografie – anul 1975 este anul in care artistul pune punct carierei sale prodigioase de fotojurnalist, declarand ca renunta la arta care l-a consacrat. Acest lucru face cu atat mai interesante sub raport istoric fotografiile pe care le-a realizat cu acest prilej. El a fost invitat in Romania cu prilejul "aniversarii a 30 de ani de la eliberarea tarii de sub jugul fascist", in vocabularul epocii, si a sosit la Bucuresti insotit de sotia sa, Martine Franck, la randul ei un fotograf cunoscut, ale carei imagini din acea vizita le puteti vedea pe site-ul magnumphotos.com. Cel care l-a insotit in pelegrinarile sale prin Bucuresti a fost fotograful Andrei Pandele, care consacra intalnirii cu Bresson un material publicat in "Fotomagazin".
Cazat la Hanul lui Manuc
Artistul francez, cazat la Hanul lui Manuc, i-a cerut romanului sa-l duca intr-un loc aglomerat, cel mai apropiat fiind piata Matache, care, spune Pandele, i s-a parut foarte saraca – ce i-a atras atentia a fost un mestesugar care facea inele de argint pe trotuar. Pe Calea Victoriei i-au atras atentia oamenii care examinau parkmetrele, care atunci se montau pentru prima oara in Bucuresti, iar in fata Casei Centrale a Armatei, lesturile de steaguri si portrete ale lui Nicolae Ceausescu ramase dupa serbarea de 1 Mai.
A doua zi a fost la Craiova, unde a facut putine fotografii. Inapoi in Bucuresti, la Fabrica de Lapte Militari, mult prea curiosul la detalii Bresson a fost dus cu o Volga neagra de catre un ghid care nu stia franceza, apoi l-a transportat la IMGB; fotografiile realizate cu acest prilej au in centru oamenii, si nu realizarile industriei socialiste, cum si-ar fi dorit oficialii. Traseul impus francezului a inclus apoi BIG Berceni si Caru’ cu Bere, locatii in care artistul nu a facut poze, preferand ambianta anonima a cartierelor muncitoresti – un pensionar culegand iarba in fata blocului (in proaspatul cartier Drumul Taberei), oameni ai muncii iesind de la serviciu, pe fundalul unor blocuri neterminate.
Cuplul Bresson s-a simtit supravegheat
Francezului i s-a facut apoi "onoarea" sa asiste la una dintre sedintele Comitetului Central. Printre fotografiile realizate aici se impune una cu un grup de inalte fete bisericesti, printre care si mitropolitul aplaudand frenetic. Regiunea care a suscitat in cea mai mare masura atentia fotografului Bresson a fost Maramuresul, unde francezul a fost trimis cu trenul (posibil ca "In a train", fotografia celebra ce infatiseaza o tanara femeie dormind in bratele unui barbat, sa fi fost realizata cu acest prilej); in Baia Mare insa ii astepta o masina oficiala care i-a condus pe un traseu prestabilit pe Valea Izei si a Marei, dar si prin Bucovina.
Chiar daca "le-au placut enorm atat locurile, cat si oamenii", spune Andrei Pandele, cuplul s-a simtit supravegheat. Fotografiile facute aici contrasteaza placut cu cele facute in decorul deprimant al orasului – ochiul fotografului observa un grup de copii asezati direct pe iarba, in timp ce langa ei un card de gaste cu pui ciugulesc iarba, un porc pe o ulita, un interior taranesc (satul Bogdan Voda). La Biserica Voronet, fetis estetic al nationalismului comunist, ochiul fotografului retine un grup de muncitori montand un trotuar de dale in fata constructiei, iar in interiorul bisericii, ritualul ortodox al spovedaniei sub poala preotului.
Fotografiat pe furis
Chiar daca vizita la Bucuresti era programata sa dureze inca o saptamana, excursia a fost curmata brusc dupa venirea la Bucuresti. Motivele plecarii precipitate nu sunt insa pe deplin elucidate: "Ceva l-a nemultumit si nu s-a simtit in largul sau, supravegheat fiind indeaproape de oamenii Securitatii si supus unei discipline lipsite de suplete. stie oricine ce regim aveau de indurat, in vremea comunismului, vizitatorii straini veniti din Occident, oricat ar fi fost ei de celebri", incearca o explicatie criticul de arta Radu Bogdan, care l-a cunoscut pe Bresson inca inainte ca artistul sa ne viziteze tara. Un alt posibil motiv, dezvaluit tot de critic, ar putea fi acesta:
"Cu prilejul unei reuniuni, fotografierea lui pe furis sunt sigur ca a atarnat mai greu in balanta, hotarandu-se sa-si scurteze sederea in Capitala". Stangistul Bresson nu a facut public motivul plecarii precipitate si nici nu a luat atitudine impotriva controlului vietii in tarile lagarului comunist.
» Bresson, inventatorul fotografiei de presa
Fotograful, care a pornit de la suprarealism, a trecut la fotografie realista o data cu inventarea "instantaneelor de strada", la inceputul anilor ‘30 (expuse in 1932 intr-o expozitie la New York). In 1937 publica primele fotografii jurnalistice in revista Regards, cu ocazia incoronarii regelui George al VI-lea. In 1947, contribuie la fondarea agentiei de fotografie de presa Magnum. Fotografiile facute la funeraliile lui Gandhi (1948) i-au adus celebritatea, un an mai tarziu fiind aclamat pentru imagini ale razboiului civil din China. Ulterior, a imortalizat imagini din toate locurile unde s-a facut istoria postbelica – pentru ca, din 1968, sa se intoarca spre desen si pictura, neglijand fotografia. Oficial, a abandonat aceasta arta in 1975.
