In timpul negocierii Tratatului de la Lisabona, aproape fiecare tara a luptat pentru ceva: Franta pentru termeni care sa-i asigure politicile protectioniste, Marea Britanie pentru a fi exceptata de la Carta Drepturilor Fundamentale ale UE, Germania pentru puteri crescute ale Parlamentului European, Olanda pentru competitivitate, Finlanda si Danemarca impotriva reducerii numarului de comisari. Polonia a obtinut mentinerea "clauzei Ioaninna", un mecanism de veto in Consiliul European. Bulgaria, desi membru UE la fel de proaspat ca Romania, a cerut dreptul de a folosi denumirea "evro" pentru euro. Romania "a analizat atent toate propunerile statelor membre" si a decis sa nu ceara nimic. Avantajul Romaniei, spune secretarul de stat pentru Afaceri Europene Adrian Ciocanea, e ca "suntem stat de marime medie. Pe noi tot ce s-a propus ne avantajeaza". Parlamentul European a obtinut puteri sporite, avand acum drept de codecizie cu Consiliul European format din sefii de stat si de guverne din UE. Miza euroalegerilor din Romania ar trebui sa fie tocmai trimiterea de reprezentanti competenti si care sa "reflecte corect situatia politica, punand accentul pe dreptul de libera decizie al cetatenilor", explica intr-un interviu pentru "Romania libera" europarlamentarul german Elmar Brok, unul dintre arhitectii Tratatului de la Lisabona.
De la "evro" la "clauza Ioaninna", in timpul negocierii Tratatului de la Lisabona aproape fiecare tara a luptat pentru ceva. Romania n-a cerut nimic, dar a "analizat atent" fiecare cerere si a fost multumita ca e o "tara medie".
In spatele jocului de putere dintre institutiile europene ce s-a finalizat la sfarsitul saptamanii trecute prin Tratatul de la Lisabona, fiecare stat membru si-a jucat cat a putut de bine cartile, pentru a obtine avantaje sau capital politic in plan intern. Dincolo de victoriile cunoscute – Italia a mai obtinut un loc in Parlamentul European, Polonia "clauza Ioaninna", prin care se poate bloca o decizie in Consiliul European, Bulgaria denumirea de "evro" pentru "euro" –, mecanismele de putere din 2009 incolo se ascund in limbajul alambicat al noului text ce va fundamenta Uniunea Europeana. Secretarul de stat pentru Afaceri Europene Adrian Ciocanea ne-a explicat care a fost pozitia Romaniei la aceste negocieri: "Am mers in general pe avantajele pe care le putem obtine. Noi si cu olandezii avem un statut aparte: suntem state de marime medie. Pe noi tot ce s-a propus ne avantajeaza."
In ce masura ne avantajeaza, spre exemplu, reducerea numarului de comisari europeni, astfel incat doar doua treimi din statele membre sa fie reprezentate, prin rotatie, in Comisie? "Avand marimea aceasta, e putin probabil ca primul pas sa fie reducerea comisarului nostru. Nu avem un risc imediat. Pentru noi e important sa nu disparem in primii ani. In urmatorul ciclu e important sa fim acolo, pentru ca e important pentru noi sa avem in vedere, in 2013, modul cum se pregateste cadrul bugetar pentru 2014-2021", spune Ciocanea.
De o alta parere au fost Danemarca si Finlanda, care au luptat pana in ultimul moment pentru mentinerea reprezentarii tuturor statelor membre in Comisie. Principiul invocat de ele a fost cel al legitimitatii. Propunerile legislative ale Comisiei Europene trebuie votate in Colegiul Comisarilor, unde iau parte toti membrii executivului european. Cabinetul fiecarui comisar analizeaza aceste propuneri si din perspectiva tarii lui de origine, asigurand astfel un prim filtru in cazul unei erori sau sincope grave. Or, in momentul in care o treime din tari nu vor fi reprezentate, ele vor pierde acest mecanism de control.
Franta a luptat si ea pentru introducerea unor termeni ce ar putea crea probleme, ulterior, chiar si Romaniei, crede Adrian Ciocanea. Nicolas Sarkozy a cerut eliminarea din Tratat a termenului "economie de piata concurentiala", invocand ca oricum economia europeana functioneaza pe principiul concurentei. In schimb, a introdus trei termeni noi printre obiectivele UE: progresul social, coeziunea teritoriala si "full employment", adica o politica de angajare cu un somaj maxim de 6% ce ar putea descuraja firmele franceze sa se mute in tari precum Romania, unde mana de lucru este mai ieftina.
Intrebat de ce Romania nu a cerut ceva anume, cum au facut alte state, Ciocanea ne-a raspuns ca "noi am analizat atent toate propunerile statelor membre in chestiunile sensibile. E fals sa spunem ca nu ne-am ocupat. Partea proasta a fost ca presedintia germana a UE a trimis foarte tarziu documentele pe acele probleme politice. Au trimis cu o zi inainte si n-am putut sa facem dezbatere publica"
» Cedari de suveranitate
Noul Tratat creste competentele Uniunii Europene la capitolele politica externa, justitie si afaceri interne. Exista trei feluri de competente: exclusive, partajate si de sprijin. "Cedari de suveranitate" sau competente exclusive al UE de a legifera sunt cinci: uniunea vamala, regulile privind concurenta pe piata interna a UE, politica monetara a tarilor care au adoptat euro, politica de comert a UE si conservarea resurselor marine. Majoritatea competentelor, inclusiv combaterea terorismului si a crimei organizate, energia, transportul, protectia consumatorilor, sunt partajate intre UE si statele membre. In competentele de sprijin, UE poate doar asista sau suplimenta actiunile statelor membre: protectia sanatatii, industrie, cultura, turism, educatie, protectie civila, cooperare administrativa.
» Constitutie cu alt nume
Tratatul de la Lisabona inlocuieste "Constitutia Europeana" respinsa prin referendum de Franta si Olanda. Nu este un text nou, ca si Constitutia, ci o serie de amendamente la tratatele mai vechi. Euroscepticii britanici sustin insa ca 96% din continutul Constitutiei a fost pastrat. In locul presedintiei actuale a UE detinute de cate un stat timp de sase luni va fi ales un presedinte permanent al Consiliului European, pe o durata de doi ani si jumatate. "Ministrul de Externe al UE" din Constitutie a fost pastrat ca functie, dar cu denumirea de "Inalt Reprezentant pentru Afaceri Externe si de Securitate". Portofoliul cumuleaza actualul portofoliu al lui Javier Solana cu cel al comisarului pentru Relatii Externe si Politica de Vecinatate. Tratatul le garanteaza totusi statelor membre ca acest post nu le va afecta puterile in privinta formularii propriei politici externe.
