România va găzdui arme americane, a anunțat secretarul american al Apărării, Ash Carter, la Berlin. Șeful Pentagonului a confirmat astfel oficial decizia privind prepoziționarea de tancuri, artilerie şi alte echipamente militare americane în România, Bulgaria, Polonia şi statele baltice, ţări care au acceptat aceste echipamente pe teritoriile lor, în contextul noului mediu securitar european, afectat de acţiunile agresive ale Rusiei.
SUA vor amplasa armament greu în şase state din estul Europei, membre NATO, măsură prin care Washingtonul îşi asigură aliaţii că vor fi apăraţi în eventualitatea unei agresiuni din partea Rusiei. Secretarul american al Apărării, aflat în turneu în trei ţări europene şi care va participa la reuniunea omologilor din NATO de la Bruxelles (24-25 iunie), a ţinut să precizeze că „Statele Unite sunt profund angajate în apărarea Europei, aşa cum au fost de decenii“. Washingtonul va face mai mult pentru asigurarea aliaţilor, în special ţările din fostul bloc sovietic, îngrijorate de actuala politică a Moscovei. Ţările baltice au cerut prezenţa permanentă a trupelor NATO pe teritoriul lor.
Statele Unite vor contribui cu unităţi de comando, avioane de luptă şi capacităţi de supraveghere la noua desfăşurare a „Forţei de reacție rapidă“ a NATO, pregătită ca răspuns la o eventuală agresiune a Rusiei în estul Europei. Secretarul american al Apărării, Ashton Carter, a precizat că SUA vor prepoziţiona în Estonia, Letonia, Lituania, România, Polonia şi Bulgaria tancuri, vehicule blindate Bradley, tunuri autopropulsate şi alte echipamente militare, operaţiune de asigurare a aliaţilor din NATO preocupaţi de intervenţia Rusiei în Ucraina şi de agresivitatea rusă faţă de estul Europei.
„Vârf de lance“
Alianţa, dominată de SUA, a creat în 2002 această „Forţă de reacţie rapidă“, dotată cu circa 13.000 oameni, cu capacitatea de desfăşurare mult mai rapidă decât forţele principale. Dar criza din Ucraina şi intervenţia Moscovei pentru susţinerea separatiştilor pro-ruşi din estul ucrainean au demonstrat că această forţă s-ar putea dovedi insuficient de rapidă într-un context de securitate care a evoluat rapid. Ca atare, în septembrie, la Summit-ul NATO din Țara Galilor, şefii de stat şi de guvern din statele NATO au aprobat o structură mai uşoară şi mult mai rapidă, forţa „vârf de lance“, compusă din 5.000 oameni şi capabilă să se desfăşoare în termen de zile, şi nu de luni. Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, estima că NATO va accelera şi procesul decizional pentru a face faţă noilor sfidări, în special prin crearea în cadrul structurii sale de comandament a unui nou cartier general pentru coordonarea problemelor logistice.
În consecinţă, comandantul suprem al NATO va avea „mai multă responsabilitate“ în materie de desfăşurare pentru ca cele 28 de state membre să poată răspunde mai rapid. „Este vorba de decizii importante care fac parte din adaptarea NATO la un nou mediu securitar“. Scopul acestei noi forțe de reacție rapidă și a armatelor instalate în Europa de Est va fi să ofere o ripostă în cel mult 48 de ore în cazul unei operațiuni-hibrid, asimetrice, de felul celei folosite de Rusia în Ucraina. O astfel de operațiune include utilizarea de trupe fără însemne militare naționale („omuleții verzi“) dezinformare publică și presiuni economice.
Moscova pregăteşte un răspuns. Agresiv
În urmă cu o săptămână, dezvăluirea planului Pentagonului de stocare de material militar greu în ţări din Europa Centrală şi de Est a provocat furie la Moscova, Kremlinul ameninţând cu amplasarea de forţe militare la frontierele estice şi cu punerea în dotarea forţei strategice a 40 de noi rachete nucleare.
Reuniunea NATO de la sediul din Bruxelles – 24 şi 25 iunie – va aproba „dublarea“ forţei sale de reacţie rapidă, pentru a se adapta la un context securitar bulversat de criza din Ucraina. Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, declara ieri că miniştrii Apărării ai țărilor membre NATO vor lua decizia de întărire a puterii şi capacităţilor Forţei de reacţie rapidă până la 30.000-40.000 oameni, dublu faţă de numărul actual.
Aflat luni în vizită în Germania, Carter a anunţat rolul SUA în noua forţă a NATO şi a avertizat că Rusia încearcă să îşi creeze o sferă de influenţă. „Vom lua măsurile necesare în SUA asupra capacităţilor, poziţiei şi planurilor NATO“. Nu vom căuta un război „fierbinte“ cu Rusia, a declarat Carter într-un discurs pronunţat la Atlantik-Brucke, think-tank din Berlin.
„Nu vom căuta să facem din Rusia un duşman, dar ne vom apăra aliaţii, ordinea internaţională fondată pe reguli şi viitorul pozitiv pe care ni-l oferă. Vom rezista acţiunilor Rusiei şi tentativelor ei de restabilire a unei sfere de influenţă din era sovietică“.
Dialog strategic SUA-China
La Washington, între 23 şi 24 iunie, are loc a 7-a sesiune a dialogului strategic şi economic între SUA şi China.
Delegaţia chineză la această reuniune la nivel înalt este condusă de consilierul de stat Yang Jiechi şi vicepremierul Wang Yang.
Surse ale Departamentului de Stat american au precizat că întâlnirea se va concentra pe „sfidările cărora le fac faţă cele două ţări în plan bilateral, regional şi internaţional, în special în materie economică şi strategică“, dar şi pe oportunităţile de cooperare în sectoare de interes comun. Cu aceeaşi ocazie, Beijing şi Washington vor ţine a 5-a sesiune de dialog strategic asupra securităţii sub copreşedinţia secretarului de stat adjunct, Antony Blinken, şi a viceministrului chinez de Externe, Zhang Yesui.
Aceste reuniuni la nivel înalt intervin într-o conjunctură marcată de relaţiile tensionate dintre cele două state, în special după recentul pirataj informatic al datelor a milioane de angajaţi federali americani din partea hackerilor chinezi.
În mai 2014, cinci militari chinezi au fost inculpaţi în SUA pentru „pirataj informatic“ şi „spionaj economic“, provocând tensiuni diplomatice.
Proiectul Pentagonului de stocare de armament greu în ţări din estul Europei a provocat furia preşedintelui rus, Vladimir Putin, care, în replică, a anunţat întărirea forţei nucleare a Rusiei.
