În vreme ce ministrul Teodorovici visează la un grad de absorbție de 80%, România riscă să piardă miliarde de euro fiindcă nu mai avem timp să cheltuim fondurile UE alocate pe fostul cadru financiar. Din păcate, programele cu risc sunt cele vitale pentru dezvoltarea țării – transporturile, dezvoltarea regională și mediul.
România ar putea ajunge în acest an la o absorbție a fondurilor europene de peste 80%, aferentă cadrului financiar 2007-2013. Afirmația optimistă aparține, bineînțeles, ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Acesta uită să precizeze ce sume riscă să piardă România din cauza dezangajării fiindcă 2015 este ultimul an în care beneficiarii pot cheltui banii din alocarea 2007-2013.
În plus, Teodorovici evită să vorbească despre sumele pe care trebuie să le returnăm la bugetul UE din cauza neregulilor constatate în ceea ce privește modul în care s-au cheltuit fondurile UE. De altfel, informațiile postate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene nu prezintă date exacte, fiind precizată valoarea ratei de absorbție curentă (51,81% la sfârșitul lui 2014), și nu cea reală, adică raportată la sumele decontate efectiv de către Comisia Europeană.
Câți bani am putea pierde din cauza dezangajării și la ce rată de absorbție s-ar putea ajunge la sfârșitul acestui an? “Chiar dacă trendul ascendent de absorbție se păstrează – pentru că mai sunt foarte multe proiecte în implementare -, nu cred totuși că vom depăși 65% rata de absorbție reală pentru perioada 2007-2013. Asta înseamnă dezangajare totală de peste 6 miliarde de euro.
În plus, nu e importantă doar cantitatea, ci și calitatea absorbției, ce valoare adăugată au adus și vor aduce aceste proiecte pentru români”, este de părere Dragoș Jaliu, partener Structural Consulting Group.
Aceeași opinie o are și Elena Tudose, director de programe, Institutul de Politici Publice. Aceasta spune că „și dacă s-ar fi semnat contracte pe bandă rulantă până la sfârșitul anului trecut, absorbția nu poate crește cu peste 20% față de cât este în prezent. Doar pentru proiectele pe POSDRU banii se pot cheltui într-un singur an.
Cele pentru infrastructura de transport și mediu necesită ani de zile pentru a fi implementate, or tocmai pe aceste programe sumele alocate sunt cele mai mari”.
Anterior, la anunțarea proiecției bugetului pe 2015, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, a precizat, pentru „România liberă“, că nivelul absorbției fondurilor europene pentru acest an este supraestimat. Astfel, bugetul pe 2015 a fost construit pe date care nu par credibile deoarece, scriptic, Executivul a dublat valoarea sumelor ce vor intra în România de la bugetul UE, comparativ cu 2014, astfel încât să se evite dezangajarea banilor europeni.
Care este suma totală pe care România riscă să o piardă anul acesta din cauza dezangajării? Care este valoarea totală a sumei transmise Comisiei Europene, ultima dată, care urmează să fie decontată de Bruxelles? La ce dată a fost transmisă cererea? Aceste întrebări le-am adresat Ministerului Fondurilor Europene, dar până la închiderea ediției nu am primit nici un răspuns.
Ce-am avut și ce-am pierdut
Premierul Victor Ponta anunța în primăvara anului trecut că România trebuie să absoarbă, în 2014, 2,8 miliarde euro fonduri europene, pentru a evita dezangajări de sume din partea Comisiei Europene. Până acum ministrul Teodorovici nu a precizat ce sumă a decontat Executivul European din totalul facturilor transmise de România anul trecut.
Însă, acest lucru apare pe site-ul Ministerului Finanțelor. Astfel, în perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2014, sumele primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțare s-au ridicat la circa 8,5 miliarde de lei, adică 1,9 miliarde de euro, cu 900 de milioane de euro mai puțin decât suma menționată de Ponta. Fiindcă este greu de crezut că în luna decembrie Bruxelles-ul a decontat României aproape 1 miliard de euro. De altfel, în cei opt ani de la aderare, am încasat de la Comisia Europeană doar 10,73 de miliarde de euro, din 19,21 de miliarde alocate.
