Scandalul de spionaj declansat de Romania fara ocolisuri si fara obisnuitele prevederi care se iau in astfel de situatii loveste dur Ucraina si face indirect servicii Rusiei. Romania a fost, se pare, nevoita sa intre in acest joc murdar si sa arunce pe piata cazul de spionaj pentru a nu fi pusa in ofsaid de un alt jucator mai puternic, care era pregatit sa scoata detaliile pe taraba internationala. Rusia ar fi putut sa dea la iveala totul. Lucrurile s-au rostogolit intr-o succesiune extrem de rapida: la sfarsitul saptamanii trecute, ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a fost intr-o vizita scurta la Moscova, unde a fost primit cu multa condescendenta de omologul sau, Serghei Lavrov. A urmat arestarea subofiterului Floricel Achim pentru ca vindea informatii secrete fostului diplomat bulgar Marinov Zikolov, iar acesta le dadea mai departe "unor structuri de informatii straine".
In paralel, autoritatile romane l-au expulzat pe atasatul militar al Ambasadei Ucrainei la Bucuresti, semn ca una dintre structurile straine beneficiare ale informatiilor clasificate comercializate de Achim isi avea sediul la Kiev. Surse militare au adaugat insa pentru "Romania libera" ca si Rusia ar fi primit date de la aceeasi sursa, fiindca fostul diplomat bulgar lucra pe cont propriu si avea mai multi clienti si fiindca de la Kiev secretele erau transferate la Moscova. Ca un adevarat liber-profesionist, bulgarul s-a lasat mai apoi racolat si de serviciile romane.
Cu o luna inainte de Summitul NATO, alianta care aniverseaza 60 de ani de la infiintare, unde cei 26 de membri urmeaza sa discute daca acorda Ucrainei si Georgiei un plan de preaderare, Romania inflameaza un caz de spionaj pe care serviciile secrete il stiau si il administrau in propriul beneficiu inca de acum patru ani. Scandalul pune la colt Ucraina, care acum este acuzata ca spioneaza NATO via Romania.
Altfel spus, Ucrainei n-ar trebui sa i se permita sa intre in programul de pregatire si reforme al Aliantei, fiindca se poarta ca un inamic al NATO, nu ca un prieten demn sa fie primit in club. Ucraina a derapat in ultima vreme, la fel ca si Georgia, iar politicienii promoscoviti au devenit mult mai influenti decat cei prooccidentali, dar, fara sa fie incurajata puternic din Vest, aceasta tara ar putea ramane la cheremul Rusiei. Uniunea Europeana si Alianta Nord-Atlantica mizeaza inca pe Ucraina, chiar daca scoaterea ei din zona gri pare deocamdata incerta si chiar daca o parte din oficialii de la Kiev se impotrivesc lucrativ apropierii de Occident. La fel ca odinioara in Romania, structurile militarizate din Ucraina nu vor sa se reformeze si sa fie la ordinele NATO, la fel ca la noi in anii ’90, oficialii prooccidentali devin niste proscrisi, iar presedintele Iuscenko este sabotat deopotriva de prieteni si de dusmani.
Rusia se opune din rasputeri avansului euroatlantic al Ucrainei folosindu-si toate parghiile din dotare, convingand marile puteri europene ca au mai mare nevoie de gaz decat de Ucraina sau chiar demonstrand
ca acest stat, potential partener al NATO si UE, musca mana care i se intinde cumparand secrete la vrac din Romania. Fostul sef al Directiei de Informatii Militare Mihaiu Margarit a declarat pentru "Adevarul" ca legatura cu Ucraina a fost data publicitatii pentru a "prejudicia relatiile acestei tari cu NATO" si fiindca "multi nu doresc apropierea Ucrainei de structurile NATO". Multi diplomati autohtoni au idei preconcepute despre relatia cu Ucraina, pe care o privesc cu
incrancenare, multi profesionisti ai serviciilor secrete romanesti nu vad cu ochi buni apropierea Kievului de capitalele occidentale, iar aceste tendinte pot fi oricand transformate in munitie (electorala) de toate partile implicate.
