Generalul Sorin Ioan a deschis, în 2002, frontul militarilor români în Afganistan. Se întâmpla cu doi ani înainte ca România să adere la NATO şi cu doisprezece ani înainte ca NATO să decidă retragerea trupelor din această ţară măcinată de război. A mers în deşert, alături de soldaţi, pe care i-a învaţat cum să supravieţuiască în astfel de condiţii şi a negociat cu oficialii americani şi afgani planurile de acţiune împotriva talibanilor. A luptat în Irak şi în Balcanii de Vest. În perioada 2007-2010 a fost reprezentantul militar al României la NATO şi UE. În total, aproape 30 de ani petrecuţi în slujba ţării.
Pentru efortul şi profesionalismul armatei, România a primit aprecierile aliaţilor NATO. Însă, cu puţin înainte ca să sărbătorească, alături de camarazi, 10 ani de când ţara noastră a devenit membru NATO, generalul a pierdut bătălia cu viaţa.
Cei ce au luptat alături de general l-au condus pe ultimul drum, amintindu-i şi de camarazii care au murit pe câmpul de luptă.
Citeşte şi: Doi militari români, ucişi în Afganistan
În total 23 de militari români şi-au pierdut viaţa în acţiuni militare ale NATO, iar circa 140 au fost răniţi, conform Ministerului Apărării Naţionale.
Peste 40.000 de militari români au fost rotiţi, în teatrele de operaţiuni, în 10 ani de la intrarea în alianţă.
La data la care România a devenit membră a Alianţei Nord-Atlantice, ţara noastră mai avea 93.000 de militari activi, faţă de 300.000 câţi erau în 1989, şi 100.000 de rezervişti. Iar 1.500 de soldaţi români luptau deja alături de camarazii din statele NATO în Afganistan, Irak, Kosovo şi Bosnia.
„Negocierile nu au fost uşoare. NATO nu este un club căruia să i te alături doar pentru că meriţi. Este o alianţă militară la a cărei securitate trebuie să contribui, dar să şi beneficiezi de pe urma ei. De asemenea, trebuie să ai instituţii democratice sustenabile, legi anticorupţie puternice, pe care să le şi aplici, o economie de piaţă şi relaţii bune cu vecinii. I-am dat de furcă României cu aceste standarde, dar în cele din urmă am fost mulţumiţi că le-a îndeplinit, pentru a fi un bun şi eficient membru al Alianţei”, îşi aminteşte lordul George Robertson, fostul secretar general al NATO, în perioada octombrie 1999 – ianuarie 2004.
Citeşte şi: Victoria Nuland: SUA sunt alături de România
La împlinirea celor 10 ani de la aderarea la alianţă, SUA a transmis ţării noastre un mesaj: „Acesta este un an important pentru România şi pentru relaţia transatlantică. La împlinirea a 10 ani de când România este membru NATO, SUA îşi exprimă recunoştinţa pentru angajamentul ţării dumneavoastră faţă de Alianţă şi pentru toate eforturile comune dedicate susţinerii păcii, libertăţii şi democraţiei, atât în ţările noastre, cât şi peste hotare”, a declarat Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia. Nici un cuvânt însă despre includerea ţării noastre în Programul Visa Waiver, care ar permite românilor să călătorească fără vize în SUA, la fel ca cetăţenii celorlalte ţări aliate.
De la ridicarea Cortinei de Fier, la un nou Război rece
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord este o alianţă politico-militară, înfiinţată în 1949, care include 28 de state din Europa şi America de Nord.
Alianţa s-a format din state independente, interesate în mentinerea pacii si apărarea propriei independenţe prin solidaritate politică şi printr-o forţă militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze şi, dacă ar fi necesar, să raspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre. Iniţial, aceste state au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Islanda, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Olanda, Canada şi SUA.
Pe 18 februarie 1952 au aderat la tratat Grecia şi Turcia, iar pe 6 mai 1955, fosta RFG.
În 1955, fosta URSS şi statele aliate ei, inclusiv România, au format Pactul de la Varşovia pentru a contrabalansa NATO. Ambele organizaţii au fost forţe oponente în războiul rece. În 1989, după căderea Cortinei de Fier, Pactul de la Varşovia s-a dezintegrat.
Cu toate că lumea s-a schimbat în cei 65 de ani de când a fost înfiinţată Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, iar Zidul Berlinului a fost prăbuşit, noi provocări încearcă soliditatea alianţei.
După evenimentele din Ucraina, care au culminat cu anexarea Crimeei, preşedintele SUA, Barack Obama, şi secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, au anunţat că alianţa îşi va spori prezenţa militară în Europa de Est.
Citeşte şi: NATO sporeşte trupele în Europa de Est, în contextul crizei ucrainene
În contextul în care Polonia şi Lituania au exprimat preocupare în legătură cu posibilele efecte ale crizei din Ucraina, preşedintele SUA a dat asigurări că Alianţa Nord-Atlantică nu va avea o atitudine „oscilantă”. „Ţările NATO nu sunt niciodată singure”, a subliniat Obama.
Citeşte şi: SUA vor creşterea prezenţei NATO în Europa de Est
Anterior, generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa a declarat că alianţa este „foarte preocupată” de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste Transnistria, care oficial aparţine Republicii Moldova. „Există suficiente trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei pentru a fi trimise în Transnistria dacă se ia această decizie; acest lucru este foarte îngrijorător. Rusia se comportă mai mult ca un adversar decât ca partener”, a subliniat Breedlove.
Citeşte şi: Oficial NATO: Alianţa a suspendat cooperarea cu Rusia
Alianţa Nord-Atlantică a anunţat că suspendat cooperarea cu Rusia, în cadrul Consiliului NATO-Rusia.
Paşii făcuţi de România alături de alianţă
2003
26 martie 2003 – Ministrul român al afacerilor externe participă, la Bruxelles, la Ceremonia de semnare a protocoalelor de aderare.
4-5 aprilie 2003 – Reuniunea informală a primilor miniştri din cele şapte state invitate să adere la NATO, Snagov, România.
7 mai 2003 – Reuniunea NAC + 7, Bruxelles
7-8 mai 2003 – Vizita în SUA a celor şapte miniştri ai afacerilor externe din ţările invitate să adere la NATO, cu ocazia votului din Senat asupra rezoluţiei de ratificare a Protocoalelor de aderare.
8 mai 2003 – Ratificarea protocoalelor de aderare de către Congresul SUA.
4-5 decembrie 2003 – Reuniunea ministerială NAC+7 la nivel de miniştri de externe, Bruxelles.
2004
26 februarie 2004 – Adoptarea de către Parlamentul României, cu unanimitate de voturi, a legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord
1 martie 2004 – Promulgarea legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord de către Preşedintele României, Ion Iliescu,
4 martie 2004 – Semnarea de către Preşedintele României, Ion Iliescu, a instrumentului de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord
29 martie 2004 – Depunerea de către prim-ministrul României, Adrian Năstase, a instrumentului de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, Washington, SUA
2 aprilie 2004 – Ceremonia înălţării drapelelor de stat ale României şi celorlalţi 6 noi aliaţi la Cartierul General al NATO, Bruxelles; reuniunea informală a miniştrilor de externe ai statelor membre NATO.
13-14 mai 2004 – Vizita la Bucureşti a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer .
28-29 iunie 2004 – Summit-ul NATO de la Istanbul.
13 octombrie 2004 – Reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre NATO, Poiana Braşov.
2005
22 februarie 2005 – Summit-ul NATO de la Cartierul General al Alianţei, Bruxelles.
2006
3 aprilie 2006 – Cu prilejul Zilei NATO, Ministerul român al Afacerilor Externe a organizat, in parteneriat cu Institutul Diplomatic Român, conferinţa „NATO în perspectiva Summit-ului de la Riga”. NATO a fost reprezentat la eveniment de Jean Fournet, asistent al secretarului general al NATO pentru diplomaţie publica.
28-29 noiembrie 2006 – Summit-ul NATO de la Riga.
2007
28 martie 2007 – Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, care adoptă decizia privind găzduirea de către România a Summit-ului NATO din 2008 (2-4 aprilie)
29 octombrie 2007 – Vizita la Bucureşti a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer.
2008
11 ianuarie 2008 – Vizitala Bucureşti a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer.
31 ianuarie 2008 – Vizita Preşedintelui României, Traian Băsescu, la sediul NATO de la Bruxelles .
6 martie 2008 – Reuniunea informală a miniştrilor de externe din ţările NATO, Bruxelles.
2-4 aprilie 2008 – Summit-ul NATO de la Bucureşti.
30 iunie 2008 –Vizita Preşedintelui României, Traian Băsescu, la sediul NATO de la Bruxelles.
2009
ianuarie 2009 – Ambasada României la Baku îşi începe primul mandat de Ambasadă Punct de Contact NATO în Azerbaijan (până în decembrie 2010).
5 martie 2009 – Reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe ai statelor membre ale NATO, Bruxelles.
3-4 aprilie 2009 – Summit-ul NATO de la Strasbourg / Kehl.
24 aprilie 2009 – Vizita la Bucuresti a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer.
19 noiembrie 2009 – Vizita Preşedintelui României, Traian Băsescu, la sediul NATO de la Bruxelles.
2010
22 martie 2010 – prima întrevedere oficială a ministrului român al afacerilor externe, Teodor Baconschi, cu secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, la sediul NATO, Bruxelles.
6-7 mai 2010 – vizita la Bucureşti a secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, prima efectuată în România de acesta de la preluarea mandatului.
14 octombrie 2010 – reuniunea comună a miniştrilor afacerilor externe şi ai apărării din statele membre NATO, consacrată pregătirii Summit-ului de la Lisabona al Alianţei, Bruxelles.
28 octombrie 2010 – Vizita Preşedintelui României, Traian Băsescu, la sediul NATO de la Bruxelles.
19-20 noiembrie 2010 – Summit-ul NATO de la Lisabona.
2011
ianuarie 2011 – Ambasada României la Baku îşi începe al doilea mandat de Ambasadă Punct de Contact NATO în Azerbaijan (până în decembrie 2012).
10-11 martie 2011 – Reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre NATO, HQ NATO.
14-15 aprilie 2011 – Reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe ai statelor membre ale NATO, Berlin.
8-9 iunie 2011 – Reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre NATO, HQ NATO.
5-6 octombrie 2011 – Reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre NATO, HQ NATO.
10 octombrie 2011 – participarea secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen la Adunarea Parlamentară a NATO de la Bucuresti.
2012
27 ianuarie 2012 – Vizita Preşedintelui României la Cartierul General al NATO.
2 februarie 2012 – Reuniunea miniştrilor apărării din statele membre NATO, HQ NATO.
8 martie 2012 – Vizita ministrului român al afacerilor externe la Cartierul General al NATO .
18-19 aprilie 2012 – Reuniunea comună a miniştrilor de externe şi ai apărării din statele membre NATO, NATO HQ.
10 mai 2012 – Vizita Primului-ministru al României la Cartierul General al NATO.
20-21 mai 2012 – Summit-ul NATO de la Chicago .
8 octombrie 2012 – Reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre NATO, NATO HQ.
15-16 octombrie 2012 – Vizita ministrului român al afacerilor externe la Cartierul General al NATO.
4-5- decembrie 2012 – Reuniunea miniştrilor de externe din statele membre NATO, NATO HQ.
2013
1 ianuarie 2013 – România preia rolul de Ambasadă Punct de Contact NATO (CPE) la Tbilisi şi începe cel de-al treilea mandat de CPE la Baku.
18 februarie 2013 – Vizita la NATO HQ a ministrului educaţiei naţionale, Remus Pricopie.
21-22 februarie 2013 – Reuniunea miniştrilor apărării din statele membre NATO, NATO HQ.
23 aprilie 2013 – Reuniunea miniştrilor de externe din statele membre NATO, NATO HQ.
13 mai 2013 – Vizita la NATO HQ a ministrului apărării naţionale, Mircea Duşa.
4-5 iunie 2013 – Reuniunea miniştrilor apărării din statele membre NATO, NATO HQ.
2014
28 martie – Fostul premier norvegian Jens Stoltenberg a fost ales secretar general al Alianţei Nord-Atlantice.
