6.7 C
București
sâmbătă, 9 noiembrie 2024
AcasăSpecialRomânia e oficial codaşa UE la atragerea fondurilor europene: Am pierdut trei...

România e oficial codaşa UE la atragerea fondurilor europene: Am pierdut trei miliarde de euro, bani gratuiți pe care Uniunea i-a alocat țării noastre. Stăm mai bine doar decât Bulgaria

Țara noastră a pierdut aproximativ trei miliarde de euro din cele aproape 20 de miliarde de euro, fonduri structuale și de coeziune, bani gratuiți pe care Uniunea Europeană i-a alocat țării noastre.  

România a atins o rată de absorbție de 85% pentru fon-durile aferente perioadei 2007-2013, în timp ce datele oficiale prezentate de autorităţile române susţin că gradul este de 89%, potrivit estimării Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European. Asta în condițiile în care media Uniunii Europene este de aproximativ 95%. Țara noastră a pierdut astfel aproximativ 3 miliarde de euro din cele aproape 20 de miliarde de euro, fonduri structuale și de coeziune, bani gratuiți pe care Uniunea Europeană i-a alocat țării noastre.

Exceptând Croația, care a aderat la Uniunea Europeană în 2013, România ocupă astfel ultimul loc la nivelul absorbţiei între statele membre. În acest context, situaţia României a fost dezbătută, săptămâna trecută, în Parlamentul European, la audieri fiind prezentă Rovana Plumb, ministrul delegat pentru Fonduri Europene.

Istoria s-ar putea repeta

„Un lucru mai îngrijorător este că autoritățile române nu au învățat nimic din acest eșec. Cauzele prezentate de Parlamentul European pentru slaba absorbție a fondurilor europene în 2007-2013, respectiv, deficitara coordonare a autorităților de management (AM-uri) respon-sabile cu gestionarea fondurilor europene, precum și alte obstacole administrative și legislative, le găsim și acum, la 10 ani distanță. Astăzi, deși am trecut deja de jumătatea noului exercițiu bugetar, 2014-2020, România are acreditate doar două din cele 10 autorități de management, instituțiile care gestionează fondurile europene, selectează proiectele și monitorizează implementarea lor. În comparație, Polonia are acreditate 24 din 25 de autorități, Cehia are acreditate 11 din 11, Slovacia, 10 din 10, Bulgaria 10 din 11, iar Ungaria are acreditate 9 din 10“, susţine deputatul european Siegfried Mureșan.

Dezinteresul Guvernului Tăriceanu din anii 2007 – 2008 a dus la întârzierea începerii absorbției fondurilor europene pentru perioada 2007 – 2013, potrivit acestuia, așa cum arată Documentul de prezentare a Audierii Publice din Parlamentul European.

„Guvernele PSD-ALDE de acum repetă «rețeta» eșecului patentată de Guvernul Tăriceanu, iar România riscă, astfel, ca, la finalul actualului ciclu financiar, 2014 – 2020, să fie tot codașa absorbției fondurilor europene, așa cum arată situația astăzi, la jumătatea exercițiu-lui financiar, cu 0% absorbție pe fondurile europene de dezvoltare regională și coeziune“, a adăugat deputatul Siegfried Mureşan.

În opinia sa, România trebuie să folosească fiecare euro din fondurile europene care ni se cuvin pentru a reduce decalajul economic față de restul statelor UE. „În loc să utilizeze aceste fonduri, Guvernul PSD – ALDE amenință cu mărirea taxelor și creșterea presiunii pe investitorii privați și mediul de afaceri și cu confiscarea fondurilor depuse de români pentru o bătrânețe mai liniștită la Pilonul II de pensii“, a mai spus europarlamentarul.

Plumb: Rată de contractare de 10%

După vizita de miercuri de la Bruxelles a ministrului Rovana Plumb şi a premie-rului Mihai Tudose, prim-ministrul a anunţat, joi, că s-a reușit autorizarea a trei noi Autorităţi de Management (AM). „În urma prezenței noastre la Bruxelles, s-a reușit deblocarea, într-o primă fază, autorizarea a trei AM-uri, cu 600 de milioane (de euro – n.r.) și înțeleg că și celelalte patru autorități de management vor fi gata în maxim două săptămâni, deci vom fi operaționali total, dacă înțeleg bine doamna ministru Plumb“, a declarat Mihai Tudose, în deschiderea ședinței de Guvern.

Rovana Plumb a confirmat informaţiile, adăugând că rata de contractare pentru noile fonduri s-a dublat, ajungând la 10,54%. „Ceea ce înseamnă contracte de finanțare semnate în valoare de 2,4 miliarde euro, din total alocare de 23 de miliarde de euro“, a completat ministrul delegat.

Deputatul liberal Florin Cîţu a scris, într-o postare pe Facebook, că anunţul făcut de premierul în funcţie că au deblocat 600 milioane euro „este doar o petardă care ar trebui să mascheze urecheala pe -care au primit-o (la Bruxelles – n. red.) -Tudose, Plumb şi Mişa (Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor – n. red.). La asta adăugăm şi declaraţia -Rovanei Plumb, care ne spune că au mai fost autorizate încă 3 AM-uri. Tot o minciună. Adevărul este că cele 3 AM-uri nu au fost încă autorizate, doar s-a finalizat acţiunea de audit. Iar cele 600 milioane ale lui Tudose nu ajung anul ăsta în România, indiferent de promisiunile PSD-iştilor“, a mai scris Cîţu. El a adăugat că pentru modul dezastruos în care România a atras -fondurile UE în perioada 2007-2013, există pericolul unor sancţiuni prin diminuarea fondurilor UE pentru perioada 2014-2020.  

Cei mai puţini bani pe cap de locuitor

Fondurile UE pentru perioada 2007-2013 absorbite de România raportat la numărul de locuitori sunt cele mai mici din noile state membre ale UE, ajungând în 2016 la 859,63 euro/locuitor, faţă de 2.457 euro/locuitor în Estonia sau 875,80 euro/locuitor în Bulgaria, conform datelor dintr-un raport al Consiliului Fiscal, analizat de „România liberă“. Asta deşi oricum am primit puţini bani, iar la sumele alocate am ocupat penultimul loc, înaintea Bulgariei.

Conform raportului menţionat, şi în ceea ce privește alocările pentru perioada 2014-2020 raportate la numărul de locuitori, România se află în continuare pe penultimul loc, cu 1.163,64 euro/locuitor, devansând doar Bulgaria (1.060,75 euro/locuitor). Ţările baltice au printre cele mai mari alocări pe locuitor și pentru perioada următoare, respectiv Estonia – cu 2.728,08 euro, Letonia – cu 2.291,47 euro și Lituania – cu 2.362,11 euro. Alocările raportate la numărul de locuitori au crescut semnificativ în cazul Slovaciei (de la 2.119,02 euro la 2.578,52 euro) și al Poloniei (de la 1.769,57 euro la 2.043,00 euro).

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă

1 COMENTARIU