» Karl-Peter Schwarz este corespondentul pentru Europa de Est al prestigiosului cotidian german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Prezent la Bucuresti pentru a urmari desfasurarea referendumului, jurnalistul german analizeaza pentru "Romania libera" semnificatiile votului de pe 19 mai.
» De origine austriaca si fost redactor-sef adjunct al cotidianului vienez Die Presse, Karl-Peter Schwarz s-a mutat la Praga in 2000 in calitate de corespondent pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, scriind despre teme politice si economice din Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Croatia si Romania.
» Frankfurter Allgemeine Zeitung este unul dintre cele mai influente cotidiene de calitate din Germania, cu o audienta de 910.000 cititori pe zi. Este difuzat in 145
de tari de pe glob, fiind ziarul german cu cea mai mare difuzare externa. FAZ continua sa nu publice imagini
pe prima pagina, ca dovada a calitatii cuvantului scris.
» Presa din Germania si Austria a urmarit cu mult interes evolutia crizei politice de la Bucuresti, mai ales din perspectiva viitorului reformei in justitie si a mediului de afaceri pentru investitorii straini. Austria este investitorul nr. 1 in Romania, in timp ce Germania este pe locul doi la volumul exporturilor si importurilor pe locul patru la capitolul investitii directe.
» Cum interpretati rezultatul votului la referendum?
— Marturisesc ca rezultatul m-a surprins. Ma asteptam la o majoritate pentru Basescu, dar nu m-am gandit ca va depasi 70%. Credeam ca va fi undeva in jurul a 65%, dar nu atat de clar in favoarea lui. Rezultatul nu poate fi interpretat decat ca dovada a maturizarii societatii romane. Romanii n-au votat cu stanga sau cu dreapta, nici cu Tariceanu sau Basescu, ci au votat pentru sau impotriva statului de drept, pentru relatii institutionale corecte si europene sau pentru relatii netransparente in zona gri dintre politica si infractionalitate. De aceea cred ca a fost in primul rand o respingere a Parlamentului si a persoanelor care il controleaza si si-ar dori sa continue sa mimeze democratia departe de alegeri si de vointa electoratului.
» Cum interpretati anuntul lui Ludovic Orban privind retragerea PNL de la guvernare?
— Este un semn ca si in Partidul Liberal revine ratiunea politica. Ma astept sa continue luptele interne pentru putere atat in PNL, cat si in PSD. Ca problemele nu s-au terminat e clar. A fost o batalie castigata, dar nu intreg razboiul. Lui Basescu ii va fi greu in continuare, pentru ca cei 322 de parlamentari continua sa-si ocupe locurile in forul legislativ. Trebuie sa speram ca se va ajunge la o solutie curata, nu una murdara.
» Ce intelegeti prin solutie murdara?
—De exemplu, sa se ajunga la concesii in lupta anticoruptie. Sau ca anchetele sa nu aiba loc asa cum ar trebui.
» Deja modul de numire si revocare a procurorilor a fost modificat…
— Da, asa ceva trebuie rectificat urgent. si trebuie sa fie clar ca este absolut inacceptabil modul cum se comporta noul ministru al Justitiei cu procurorii. Reactia din randul procurorilor a fost insa un semnal extrem de incurajator. Se vede ca reformele incepute dau roade si ca exista o fundatie pe care se poate construi. Trebuie insa avut grija ca aceasta fundatie sa nu se erodeze, printr-o avalansa de noi reglementari. De exemplu, independenta Agentiei Nationale de Integritate, care a fost subordonata Parlamentului. In acest moment, sistemul politic romanesc nu este capabil sa se purifice singur si atat timp cat va dura aceasta situatie e nevoie de masuri drastice. Iar comparatia cu alte tari UE in care aceste institutii nu exista sau nu sunt atat de dure nu face decat sa induca in eroare publicul. In celelalte state membre nu exista aceste comportamente, iar atunci cand apar sistemele sunt destul de puternice pentru a le elimina rapid. Or, in Romania sistemul nu este destul de puternic, de aceea e nevoie de reguli mai aspre si de o atentie sporita.
» S-a sifonat imaginea Romaniei si mai mult in urma acestei crize politice?
— Nu sunt deloc de parere ca referendumul si rezultatul lui dauneaza imaginii Romaniei, asa cum au pretins unii politicieni. Dimpotriva, confirmarea lui Basescu va fi de folos Romaniei. Regretabil este insa faptul ca anumite partide europene continua o politica aplicata foarte adesea Romaniei: Nixon, Thatcher, politicieni germani il laudau la vremea aceea pe Ceausescu si spuneau "bine, nu am vrea sa-l avem la noi in tara, dar pentru Romania e indeajuns de bun". Cam asa e si acum, cand unii politicieni din Partidul Liberal European spun "important e sa fie un premier liberal, ce face el de fapt acolo in tara nu ne intereseaza". Exact la fel era si cu social-democratii europeni care il luasera in brate pe Nastase. E timpul si ca Parlamentul European sa fie mai constient de functiile sale. Europa nu si-a aratat sprijinul in acest caz.
» Totusi, prezenta diplomatilor europeni la sedinta CSM a aratat ca statelor membre si Comisiei Europene le pasa de reforma in Justitie.
— Da, desigur. Cel mai clar a fost insa sprijinul ambasadorului SUA, Nicholas Taubman, care a actionat excelent in aceasta privinta.
Sigur ca si statele membre privesc cu interes ce se intampla in Romania si e normal ca diplomatii de aici sa fie atenti – doar asta e functia lor la Bucuresti. Nici vorba de vreo "interventie in suveranitatea statului", cum au pretins unii politicieni. In plus, era o sedinta publica, asa ca nu vad de ce diplomatii UE nu ar fi putut participa.
» Va asteptati la un raport critic al Comisiei Europene in iunie?
— Sper sa fie observatii pertinente si clare privind destinul reformei in Justitie dupa 1 ianuarie, care sa-i convinga pe politicieni ca nu merge chiar asa usor cum isi imaginau. Pe de alta parte, nu cred ca sanctiunile pe care le poate aplica UE vor speria prea tare Guvernul. Singurul lucru care-i sperie sunt alegerile. Tara asta are nevoie de alegeri, de un nou Parlament. si atat timp cat acestea nu vor avea loc crizele vor continua, vor lua alte forme, dar tara nu se va stabiliza. In democratiile autentice, in momentul in care o criza ajunge intr-un asemenea punct mort, din care nu mai poate continua nimic, nu exista decat o singura solutie: alegerile anticipate. Este straniu ca in Romania acest drept fundamental nu poate fi exercitat.
» Nu e deci o democratie autentica in Romania?
— E un sistem politic in care procedurile democratice sunt folosite impotriva sensului democratiei. Se incearca folosirea Constitutiei impotriva vointei populare – asta e problema aici.
» E actuala clasa politica detasata complet de societatea romaneasca, a ramas ea pe pista in timp ce societatea si-a luat zborul, asa cum spunea presedintele Basescu?
— Da, absolut. Romania de azi e radical diferita de cea de acum 10 ani. Exista o generatie tanara care a fost in strainatate, care vorbeste limbi straine, care urmareste noile medii de informare pe Internet. Aceasta generatie realizeaza mult mai clar diferenta dintre situatia de fapt si cea care ar putea sau ar trebui sa fie. Iar acest lucru se va reflecta cu siguranta in rezultatele electorale.
La referendum s-a aratat deja, dar inca de la localele din 2004 optiunile de vot au mers in mod clar catre o "buna guvernare" locala, nu catre stanga sau dreapta. Victoria Aliantei D.A. si a lui Basescu la alegerile generale a fost pasul urmator, acum referendumul confirma aceasta tendinta. Asa ca trebuie sa fii orb sa nu vezi directia in care se misca electoratul. Iar pe termen lung, nu va putea dura acest clivaj dintre ceea ce vor oamenii si ce le ofera politicienii.
» Ce urmeaza dupa acest referendum?
— Nu sunt foarte optimist. Cred ca acest razboi meschin va continua si ca va fi o situatie dificila pana la alegerile parlamentare din toamna 2008. Asta, daca nu cumva vor fi amanate – deja unii politicieni au lansat ideea amanarii pentru 2009. Pana nu vor avea loc alegeri, nu va exista o iesire din aceasta situatie. z
DEFINITIE DURA
» "Puciul cleptocratilor"
Karl-Peter Schwarz este autorul editorialului "Cleptocratii fac puci", publicat pe prima pagina a FAZ la o zi dupa ce Parlamentul roman votase suspendarea presedintelui Basescu.
"Basescu a fost suspendat pentru realizarile, si nu pentru slabiciunile sale.
De-a lungul si latul partidelor politice s-a votat impotriva lui pentru ca dorinta sa de a avea un stat de drept nu corespunde cu necesitatea protejarii cleptocratiei parlamentare in fata urmaririi penale", scria atunci jurnalistul german, care-si mentine definitia ce a facut atata valva la Bucuresti.
"Este inacceptabil cand Curtea Constitutionala spune ca asa-numitele motive pentru demiterea presedintelui nu sunt suficiente, iar Parlamentul continua totusi demersul. Cum altfel as fi putut sa explic acest gest decat prin "puci parlamentar?" spune Karl-Peter Schwarz.
