15.6 C
București
luni, 30 septembrie 2024
AcasăSpecial"Romania a suplimentat deja efectivele din Afganistan"

„Romania a suplimentat deja efectivele din Afganistan”

Rep: Sa presupunem ca in seara aceasta (aseara – n.n.) Ucraina si Georgia nu vor primi Planul de Actiune pentru Aderare (MAP). Daca lucrurile vor sta asa, ce va urma dupa aceea?

Bruce Jackson:  Ei bine, este un mare "Daca". Pentru ca presedintele american a fost absolut ferm la Kiev si nu a facut nici un secret din faptul ca vine la Bucuresti sa obtina MAP-ul pentru cele doua tari. Secretarul de stat Condoleezza Rice si consilierul pentru securitate Stephen Hadley au fost si ei in Ucraina si toti sunt extrem de seriosi in privinta faptului ca ceva trebuie facut si ca noi dorim sa se faca la Bucuresti. Urmarim asadar sa obtinem o decizie pozitiva aici. si inca mai cred ca exista o posibilitate sa se realizeze. Daca nu se va lua o hotarare, atunci minimul pe care francezii si germa nii vor trebui sa-l faca este sa ne garanteze o data in viitor cand Georgia si Ucraina vor primi MAP-ul. Nu cred ca este exact cea mai inteleapta politica sa faci mai tarziu ceea ce poti face acum, dar cred ca Franta si Germania vor fi sub o presiune imensa sa accepte ca usa NATO nu s-a inchis. si, ca sa dovedeasca faptul ca acest lucru este adevarat, vor trebui sa ne spuna "cand" si ce sunt pregatiti sa faca in acest sens.
» Ce se va intampla daca Germania nu va accepta sa desfasoare trupe in sudul Afganistanului?
Deocamdata, francezii au fost de acord sa desfasoare o mie de soldati in sudul Afganistanului, polonezii au acceptat si ei sa suplimenteze numarul de trupe…

» Romanii?
Romanii au facut-o deja, iar georgienii discuta, de exemplu, despre redesfasurarea fortelor lor din Irak in Afganistan. Asadar, in ansamblu, cred ca raspunsul Europei va fi unul pozitiv. Daca germanii vor dori sa ramana in nord, atunci este o decizie pe care va trebui s-o respectam.

» Vorbind despre cei o mie de militari francezi, stim ca Franta solicita deblocarea Politicii Europene de Securitate si Aparare (ESDP), ceea ce presupune punerea fortelor NATO atat sub comanda NATO, cat si UE. Merita cei o mie de soldati sacrificarea comenzii unice si formarea unei conduceri bicefale?

N-as formula problema chiar in acesti termeni teologici. Dar, personal, cred ca este foarte important ca, in cadrul dialogului pe care presedintele Sarkozy l-a deschis in reuniunea comuna a Congresului cu prilejul ultimei vizite la Washington, a existat o discutie foarte serioasa despre distribuirea poverii militare intre NATO si Uniunea Europeana. De exemplu, UE preia sarcinile NATO si ONU in Kosovo, iar UE a devenit astazi structura politica dominanta in sud-estul Europei. De aceea, se discuta ca NATO sa realizeze misiunile globale, iar UE, prin ESDP, sa se ocupe de misiunile din interiorul Europei. Intrebarea este una buna si cred ca, pentru administratia McCain sau pentru administratia Obama, aceasta va fi o tema centrala a dialogului transatlantic. Nu cred ca exista vreun motiv ca, dupa 60 de ani, sa nu putem discuta despre o noua distributie a responsabilitatilor. Europa, cu peste 350 milioane de oameni in UE, este, potential, suficient de puternica sa isi asume aceste responsabilitati. Poate nu chiar astazi, pentru ca aici se deschide o a doua dezbatere. Daca Europa va trebui sa isi garanteze propria securitate, se pune intrebarea daca noi (SUA – n.n.) va trebui sa le oferim uneltele pentru asta, deoarece, din punct de vedere tehnologic, europenii sunt cu cinci generatii in urma noastra. Prin urmare, ar trebui sa incepem sa "eliberam" aceasta tehnologie pentru aliatii nostri europeni.

» Ce putem spera, realist, sa obtinem la Bucuresti in privinta scutului antiracheta?
Este evident ca secretarii Rice si Gates au avut succes in discutiile avute in ultima vizita la Moscova si acesta este si motivul pentru care Bush a acceptat ca, dupa vizita in Croatia, sa mearga la Soci. Cred ca, dupa un inceput dezastruos sub aspectul diplomatiei publice si dupa un an de discutii, europenii sunt mai confortabili cu aceasta idee care isi face drum si in cadrul NATO. Exista, desigur, tot felul de complicatii cu Rusia, dar li s-a oferit acces extins la instalatiile scutului, astfel incat sa se convinga ca acesta este pur defensiv. Asadar, daca exista ceva in legatura cu unele lucruri cu care sa fiu increzator acum, inainte de summit, acestea sunt Afganistanul si scutul antiracheta. Marea ambiguitate este legata de extindere.

» Si in ceea ce priveste acoperirea pentru sud-estul Europei?
In mod clar, aceasta desfasurare initiala a scutului (in Cehia si Polonia) trebuie privita ca inadecvata, pentru ca nu acopera sud-estul Europei. Ceea ce NATO trebuie sa faca foarte repede dupa acest summit este sa faca un studiu complet privind apararea antiaeriana, apararea antiracheta, privind intreaga arhitectura strategica si sa ofere solutii imediate la urmatoarea reuniune ministeriala, pentru ca Romania si Turcia trebuie protejate.

» Ce urmeaza daca grecii si macedonenii nu se inteleg si Grecia se opune extinderii cu cele trei state balcanice: Croatia, Macedonia, Albania?
Din cate am inteles, Macedonia a acceptat "propunerea Nimitz" (mediatorul ONU Matthew Nimitz a propus denumirea Republica Macedonia-Skopje, acceptata de Grecia ca baza de discutie – n.n.). UE si SUA sunt de acord cu aceasta formula si speram ca grecii sa nu blocheze aderarea celor trei.

» Ne putem astepta ca la acest summit sa se ia vreo decizie in privinta securitatii energetice?
Securitatea energetica nu este pe agenda acestui summit. Cred ca, dupa alegerea noului leadership european conform Tratatului de la Lisabona si dupa alegerea noii administratii americane, politica rasariteana si securitatea energetica vor deveni cele mai importante teme ale dialogului transatlantic. In mod cert, lucrurile nu pot fi rezolvate aici, la Bucuresti, pentru ca exista foarte multe complicatii si e nevoie de un nou presedinte american si de noi lideri la Bruxelles, pentru ca vorbim de o discutie pentru 4-5 ani. Acest summit se va ocupa de teme pe care stim cum sa le rezolvam si va lasa cele doua mari probleme pe care nu stim cum sa le abordam – Rusia si securitatea energetica – urmatoarei administratii.

» Ce se intampla daca Putin vine la Bucuresti?
Cred ca va incerca sa fie fermecator! Toata lumea este constienta de disputele care exista intre America si Europa, pe de o parte, si Rusia, de cealalta, privind problemele legate de autoritarismul rus, de incalcarile drepturilor omului si de maniera amenintatoare in care Moscova isi trateaza vecinii. Cred ca, prin prezenta sa, Putin va recunoaste ca, in esenta, nu poti pretinde a fi o mare putere si sa nu stai de vorba cu UE si NATO. Este adevarat ca o noua relatie cu Rusia va avea nevoie de un nou om la Kremlin si de o noua administratie la Washington, dar, la urma urmei, Putin nu poate sta deoparte. In fond, aici, la Bucuresti, se joaca jocul cu cea mai mare miza.

Cele mai citite

Avertizare Cod Portocaliu de inundații emis pentru șase județe

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o avertizare de Cod Portocaliu de inundații, valabilă pe 30 septembrie, pentru râurile...

România a atras investiții străine directe de 6,74 miliarde de euro în 2023, cu mult mai puțin față de un an în urmă

România a atras investiții străine directe (ISD) de 6,74 miliarde de euro în 2023, în scădere semnificativă față de recordul de 10 miliarde de...

Revoluția subterană a lui Nicușor Dan „îngroapă” 45 de km de conducte noi

Primarul Capitalei a reamintit că anul trecut au fost reabilitate țevi pe o lungime de 50 de km Într-o postare pe Facebook, primarul Nicușor...
Ultima oră
Pe aceeași temă