» Intelectualii romani si italieni fac apel la "ratiune si responsabilitate" deoarece in opinia publica italiana "s-a creat un puternic sentiment negativ indreptat impotriva romanilor si a romilor".
» La capitolul rasism, Romania nu e mai breaza decat Italia: potrivit unui studiu, politistii romani au o atitudine dura si lipsita de respect la adresa cetatenilor de etnie roma.
"Carabinierii isi canalizeaza eforturile pe un anumit grup de cetateni, in cazul de fata romani si romi", spune Csaba Asztalos, presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD). Explicatia gasita de Asztalos pentru acest fenomen este ca "in situatii de criza, discriminarea latenta de la nivelul societatii iese la iveala si nu mai poate fi controlata. Nici noi, nici italienii nu gestionam rasismul".
Potrivit cotidianului Corierre della Sera care citeaza informatii de la Ministerul de Interne din Roma, autoritatile italiene au semnat, dupa uciderea Giovannei Reggiani, 177 de decrete de expulzare pentru cetateni romani.
Daca romanii de etnie roma sunt discriminati in Italia, situatia lor nu este mai roz nici acasa, in Romania. Conform unui studiu realizat de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala (CRDE), politistii romani au o atitudine dura si lipsita de respect la adresa cetatenilor de etnie roma. Monica Caluser, unul dintre autorii raportului "Masuri privind discriminarea, xenofobia, rasismul si intoleranta in spatiul public romanesc", ne-a declarat ca "in toate sondajele de opinie romii sunt descrisi de romani drept hoti, infractori, lenesi si murdari". Etnia si stereotipurile negative atasate romilor, sustine Caluser, sunt folosite ca justificari pentru violente si abuzuri din partea politiei: "Drepturile cetatenilor de etnie roma sunt incalcate fatis de politisti, pentru ca apoi in fata opiniei publice aceste incalcari sa fie negate si etichetate ca proceduri ce respecta legea". Caluser a dat cinci cazuri concrete de abuz al politiei din judetele Cluj, Mures si Galati, dintre care doar unul s-a lasat cu sanctionarea cu avertisment a unui politist. Asemenea cazuri apar si in Italia. De notorietate este cazul actritei romance Laura Vasiliu care a fost confundata de carabineiri cu o traficanta de minori, motiv pentru care acestia au dat buzna, noaptea, in camera ei de hotel.
Purtatorul de cuvant al Politiei Capitalei, Christian Ciocan, sustine ca "in Bucuresti nu e timp de discriminare. Toti sunt cetateni romani. Politia nu actioneaza pe criterii etnice".
Presedintele CNCD, Csaba Asztalos, socoteste ca politistii au nevoie in continuare de cursuri de formare pentru a evita abuzul de forta in cazul unor interventii in taberele de romi: "Politia a mai spus ca e nevinovata, dar Romania are trei condamnari la CEDO din aceasta cauza".
Pe de alta parte, precizeaza Asztalos, CNCD nu poate sa ia nici o masura in cazul politistilor care comit abuzuri si discriminari: "In afara de cursuri de pregatire pentru politisti nu prea putem face nimic. Abuzurile si discriminarea comise de politisti trebuie investigate de Ministerul de Interne". Pentru a sterge din mentalul colectiv niste stereotipuri negative la adresa romilor, afirma Asztalos, "ar trebui sa facem in putin timp ce nu s-a facut in 50 de ani. Este nevoie de rabdare si de foarte multa educatie. In SUA a fost nevoie de 30 de ani pentru ca masurile afirmative pentru persoanele de culoare sa dea rezultate".
Apel la ratiune
in schimbul de contre de imagine dintre Italia si Romania, intelectuali din ambele tari au lansat un "apel la ratiune si la responsabilitate, pentru a evita escaladarea tensiunilor si a prejudecatilor etnice". Vina pentru cresterea xenofobiei si pentru aparitia stereotipiilor etnice o poarta, in opinia lor, politicienii si mass-media din ambele tari. Primii prin declaratii, ceilalti prin mediatizarea neprofesionista a unor infractiuni comise de romani. "Apelul foloseste la constientizarea faptului ca ambele guverne au niste responsabilitati pe care nu si le-au achitat. Atat in Romania, cat si in Italia mai este de lucrat, numai ca in Italia situatia este mai acuta si de aceea trebuie calmata prima", ne-a declarat Vintila Mihailescu, directorul Muzeului Taranului Roman, unul dintre semnatarii apelului initiat de fostul ambasador la Roma, profesorul serban Stati. Apelul, semnat printre altii de Horia-Roman Patapievici, Liviu Papadima, Oana Pellea, Aurora Liiceanu, Dan Grigore si de reputati profesori universitari din Italia, va fi initial raspandit in randul autoritatilor italiene.
