Pericolul ca Faleza Dunării din Galați să fie distrusă de alunecări de teren din cauza nivelului crescut al pânzei freatice care determină instabilitatea subsolului format din loess, preocupă autoritățile, specialiștii, dar și societatea civilă. În cadrul unei conferințe de presă a primăriei, prof. univ. dr. ing. Manole Stelian Şerbulea, de la Universitatea Tehnică de Construcţii din București şi prof. dr. Cristina Gârlea, de la Academia Română, au prezentat concluziile studiului şi expertizei hidrogeotehnice cu privire la Faleza Dunării, în zona Bulevardului Marii Uniri, Parcul de la ”Elice” şi zona blocurilor P.
Studiul elaborat în 2014 a inclus atât probe și măsurători de la sol, cât și observații din satelit. Potrivit prof. Manole Stelian Șerbulea, deși blocurile P din zonă nu sunt în pericol imediat, tasarea de la Elice ar putea fi accelerată de orice infiltrații care ar putea proveni fie de la o ploaie torențială mai serioasă, dar și de eventuale scurgeri din conductele de apă, canalizare sau termoficare din zonă, riscul major fiind acela că nici nu se prea știe ce conducte străbat zona.
”În acest moment curgerea apelor subterane în zona municipiului este necontrolată. Nu avem o imagine completă a reţelelor îngropate, a nivelelor de apă subterană, şi toate se suprapun şi conduc la efecte neaşteptate. În zona Falezei Superioare, din monitorizările din satelit şi terestre, s-a pus în evidenţă că există o dinamică accentuată, din cauza umpluturilor făcute din anii ’60”, a spus Șerbulea, care a mai adăugat că e necesară o monitorizare foarte riguroasă a deplasărilor terenului falezei, pentru identificarea zonelor critice. În opinia acestuia nu este iminentă producerea unui dezastru, dar situația este extrem de gravă: ”Nu trebuie să fim nici alarmişti, nici să înţelegem că nu e o problemă uriaşă”, a adăugat profesorul Şerbulea.
Lucrări proaste, efecte pe măsură
Fenomenul a fost și subiectul dezbaterii publice ”Faleza gălățeană, în pericol de tasare” organizate de Asociația ”Galați, orașul meu”. La dezbatere au fost prezenți doi dintre realizatorii unui studiu geotehnic realizat în 2012, prof. dr. ing. Eugen Luca și conf. dr. ing. Victor Dumitrescu, ambii din București, care au colaborat la această expertiză cu prof. dr. ing. Octavian Coșovliu, din Galați. Pentru acest studiu au fost realizate 9 foraje și au fost analizate 16 secțiuni de pe cei 4 km de faleză, a cărei altitudine oscilează de la +5 la +48 de metri. Potrivit studiului nr. 994/04.05.2012, instabilitatea terenului de la ”Elice”, unde s-au produs patru surpări, a apărut după ce în 2010, în cadrul lucrărilor la proiectul ISPA, a fost construită staţia de pompare şi colectorul interceptiv. Lucrările au afectat şi vechiul colector al instalaţiei de canalizare, cu o vechime de peste o sută de ani şi apele infiltrate din acest colector în terenul din zonă au dus la surparea carosabilului.
Faleza a fost șubrezită de blocurile cu zece etaje
La dezbatere, prof. dr. ing. Eugen Luca s-a referit la cauze, efecte și soluții tehnice. Faleza, care anterior era formată din versanți abrupți, din pământ, a fost sistematizată în 1963, pe trei nivele. Umplerea râpelor cu pământ a avut ca efect întreruperea cursurilor de apă și implicit creșterea nivelului pânzei freatice. În același timp, cei care au condus Galațiul au pus în pericol stabilitatea taluzului prin aprobarea ridicării unor construcții grele, vile și blocuri cu zece etaje, în zona de protecție a taluzului: ”Pe platforma superioară a fost stabilită o zonă de gardă, pentru ca acele construcții să se facă mai departe, la 50-60 de metri, pentru că prin greutatea proprie a construcțiilor, prin posibile pierderi de apă, riscam să punem în pericol stabilitatea falezei. S-a creat în taluz nu numai tasare, ci și alunecare, pentru că nu au fost respectate regulile și au fost construite vile și blocuri înalte, la distanțe mult mai mici decât cele impuse inițial, zona de gardă fiind acum de 15 metri față de 50-60 de metri cât era prevăzută inițial”, a precizat profesorul Eugen Luca.
La dezbatere a fost prezent și prof. Manole Stelian Șerbulea, care a precizat că prospecțiunile realizate recent demonstrează că situația este mai gravă decât cea prezentată în studiul din 2012.
„Lucrurile sunt chiar puțin mai triste decât le-a prezentat domnul profesor, având în vedere faptul că expertiza dumnealui a fost realizată în 2012. La ora actuală, din măsurătorile pe care le-am făcut și pe drumul de coastă sunt vizibile deja fisuri în asfalt, ceea ce înseamnă că deja deplasările se produc. Sunt deplasări confirmate. Nu vrea să creez panică, dar în zona aceasta, cea mai aproiată de Grădina Botanică, avem deplasări la adâncimi foarte mari, la adâncimi de 30 de metri. Spre deosebire de studiul din 2012, noi am avut posibilitatea să facem foraje mai adânci, am mers până la 40 de metri (…) Deplasările înregistrate variază. În plan orizontal, în zona de la Elice am avut deplasări la nivelul de 10 mm într-o lună, dar cea mai defavorabilă situație am avut-o aici, sus, între ultima casă și Grădina Botanică, unde deplasarea este de tip de forfecare, suprafața de cedare este pe la 30 de metri adâncime și deplasările sunt de 3 cm“, a spus profesorul Șerbulea.
Soluția tehnică: drenare prin foraj dirijat
Potrivit prof. Eugen Luca, nu trebuie ca nivelul apei freatice să crească, iar pentru asta trebuie stopate scurgerile din conductele de apă sau termoficare sau infiltrarea apei din precipitații, pentru că taluzul este sigur numai dacă nivelul pânzei freatice nu depășește 1/3 din înălțimea taluzului. O soluție eficientă și ieftină este construirea unui sistem de drenare.
„Ca să țin apa la această cotă, trebuie să fac un sistem de drenaj de adâncime aproape de creasta taluzului și pe prima bermă, pentru ca apa să fie preluată de acest sistem de drenaj și dusă în Dunăre. Costă puțin și este ușor de făcut cu tehnologia actuală, cu foraj dirijat. Este o tehnologie adusă în țară, pe care am experimentat-o la Galați, la Cătușa, care acum funcționează bine. Foraj dirijat înseamnă că introduci un tub cu diametrul de la 200 la 600 centimetri și îl introduci cum vrei, se mișcă pe sub construcții și ocolește și fundațiile.
În loc să iau solu-ția veche, clasică, să se facă planșee, să se sape, se face foraj dirijat. Sunt mai multe metode, fie că fac din loc în loc niște bretele, în care descarc apa prin foraj dirijat, fie că fac din loc în loc niște chesoane, ca la drumuri. Forajul dirijat costă aproximativ 100 de euro metrul, e ușor de făcut și ușor de aplicat“, spune profesorul.
