Capitalul băncilor de pe piaţa românească a început să scadă de la publicarea Legii 77/2016 a dării în plată şi mai ales după intrarea acesteia în vigoare, pe 13 mai, ceea îi poate obliga pe acţionarii acestora să aducă fonduri suplimentare, susţine consilierul pe strategie din cadrul Băncii Naţionale a României, Adrian Vasilescu.
„Sunt calcule făcute cu cifrele în faţă, cu legile în faţă, şi s-ar putea să vedem cum băncile vor fi constrânse tot mai mult să aducă de afară capital”, a declarat joi Adrian Vasilescu, citat de Agerpres. El a precizat că vorbeşte în nume personal, şi nu exprimă opinia BNR.
BNR a amânat aplicarea amortizorului de risc sistemic pentru bănci, explică Sorin Dinu, analist economic. “Acesta este un buffer, o rezervă de capital, care le-ar permite băncilor să preia şocuri. Baza legală este Acordul Basel III. Este vorba despre un ansamblu de acţiuni luate după criza financiară şi despre intervenţiile publice pentru susţinerea băncilor, pentru ca acestea să nu intre în incapacitate de plăţi şi să poată să preia şocurile sistemice generate de diferitele evenimente produse pe pieţe, în general”, a spus pentru “România liberă” Dinu.
Acesta a explicat că în perioadele de criză portofolii întregi de credite performante devin neperformante şi produc şocuri băncilor, care sunt obligate uneori să facă plăţi, pentru care au nevoie de astfel de rezerve de capital. Debitorii din respectivul portofoliu nu mai au capacitate de rambursare sau sunt sub standard.
“Exprimarea domnului Vasilescu ar putea să fie incompletă”, a completat Sorin Dinu, adăugând că “în esenţă, discutăm despre creşterea necesarului de capital al băncilor, pentru a corespunde criteriilor de solvabilitate. Se poate întâmpla şi ca resursele financiare allocate băncilor să scadă. Probabil că dl. Vasilescu se referă la capital, ca resurse financiare. Mai degrabă, cred că este vorba despre capitalul necesar băncilor pentru a acoperi riscurile operaţionale, riscurile de credit. Acum, odată cu darea în plată, acestea au crescut şi în valoare absolută capitalul a scăzut. Necesarul de capital pentru unele bănci s-ar putea să crească. Scăderea este una relativă”.
Pentru băncile care au o pondere mai mare de credite ipotecare sub 250.000 de euro, riscul acelui portofoliu a crescut, a atras atenţia Dinu.
“În consecinţă, necesarul de capital creşte. Dacă de exemplu eu am un portofoliu de 10 miliarde şi totalul capitalului meu e de două miliarde, la un risc dat, dacă în portofoliul meu am o pondere importantă de credite ipotecare, cu o valoare de maximum 250.000 de euro, cu serviciul datoriei de 65%, riscul a crescut”, a detaliat analistul.
În asemenea situaţii, a explicat analistul economic, apare o creştere necesară a bufferului cu 25%, adică este vorba despre încă 500 de milioane de euro, cu care băncile, adică acţionarii acestora, trebuie să vină de acasă.
“Există bănci mici care sunt în această situaţie. Profilul de risc s-a schimbat prin faotul că, conform Legii dării în plată, acum oricine poate să rambursese acest credit”, a spus “României libere” Sorin Dinu.
Dar cine câştigă în toată această afacere cu darea în plată? Avocaţii, notarii şi statul, crede Dinu. „S-a deschis o nouă piaţă de litigii, în care avocaţii şi notarii sunt actanţi, iar statul primeşte taxa pe tranzacţia imobiliară”, a declarat „României libere” analistul.
Revenind, Adrian Vasilescu susţine că azi discursurile anti-bănci sunt, de fapt, discursuri anti-naţionale: „Astăzi, într-un discurs public excesiv de populist, auzim vorbe de genul «să nu ne purtăm cu mănuşi cu băncile, putem să le forţăm cât vrem, pentru că nu o să plece câinele de la măcelărie». Este expresia cea mai anti-naţională pe care cineva o poate rosti şi auzi”.
Legea nr. 77/2016, privind darea în plată a unor bunuri imobile, în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credit, a fost publicată în Monitorul Oficial de pe 28 aprilie şi a intrat în vigoare pe 13 mai a.c..
Conform acesteia, orice persoană fizică, consumator, cu un credit garantat cu ipotecă, având o valoare mai mică de 250.000 echivalent euro, la momentul contractării, poate opta să predea casa băncii, în schimbul ştergerii creditului rămas de plată, printr-o notificare transmisă instituţiei de credit.
Sorin Dinu, analist economic: “Cred că e vorba despre capitalul necesar băncilor pentru a acoperi riscurile operaţionale de credit. Acum, cu darea în plată, acestea au crescut şi, în valoare absolută, capitalul a scăzut.”
