Revoluţia pierdută de la Cairo

Deşi candidaţii liberali care reprezintă spiritul revoluţiei din Piaţa Tahrir au întrunit, împreună, peste 40% din voturile egiptenilor, nici unul dintre aceştia nu a reuşit să ajungă în al doilea scrutin electoral.

După o campanie electorală stri­dentă, care a durat două luni şi la care au participat 13 candidaţi, alegătorii din Egipt au redus numărul posibililor viitori preşedinţi la doi – care se vor înfrunta în următorul scrutin electoral. Deşi rezultatele finale nu vor fi făcute publice decât la mijlocul săptămânii viitoare, atât sondajele independente cât şi cele ale media de stat arată că pe primul loc s-a situat, spre surprinderea multora, candidatul Frăţiei Musulmane, Mohammed Morsi – un profesor de politehnică, descris de cotidianul britanic The Telegraph drept „neinspirat şi supraponderal” şi considerat a fi „roata de rezervă a islamiştilor”. Morsi a obţinut 25,3% din voturi, devansându-l pe Ahmed Shafik, un fost general al forţelor aeriene egiptene – şi totodată ultimul premier numit de fostul preşedinte Hosni Mubarak. Candidatul situat pe locul trei, socialistul Hamdeen Sabahi, a anunţat că va cere suspendarea scrutinului următor şi că va cere renumărarea voturilor, având în vedere numărul mare de iregularităţi care au fost comise la secţiile de votare. Conform lui Sabahi, 900.000 de poliţişti şi soldaţi au primit buletine de vot – deşi Constituţia egipteană le interzice membrilor forţelor de securitate să participe la alegeri.

Doi extremişti în căutarea mijlocului

În cele trei săptămâni rămase până la al doilea scrutin electoral, atât Morsi, cât şi Shafik vor încerca cel mai probabil să renunţe la poziţiile extreme adoptate în campanie pe anumite teme, pentru a reuşi să atragă de partea lor alegătorii moderaţi, apreciază o analiză a cotidianului american Wall Street Journal. Astfel, deşi în timpul campaniei Shafik a criticat în repetate rânduri revoluţia care l-a îndepărtat de la putere pe fostul său şef, sâmbătă politicianul a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă, că sub conducerea sa nu va avea loc „o renaştere a fostului regim” – adăugând că s-a săturat să
poarte eticheta „vechiul regim”: „Toţi egiptenii au făcut parte din vechiul regim”, a spus Shafik. Totodată, politicianul asociat cu conducerea militară a ţării a afirmat că „Egiptul s-a schimbat, şi nu se va mai întoarce la ce a fost înainte; am avut o revoluţie glorioasă, pe care o admir, şi promit să fiu fidel idea­lurilor sale – justiţie şi libertate”. Totodată, Shafik a pus în discuţie posibilitatea de a-l numi pe Sabahi pe postul de vicepreşedinte – o mişcare menită evident să-i atragă de partea sa pe susţinătorii socia­listului, după cum consideră Wall Street Journal.

Şi Mohammed Morsi s-a prezentat drept „candidatul tuturor egiptenilor”, este de părere cotidianul american: ca şi Shafik, Morsi a afirmat de asemenea că ar fi posibil să-i ofere lui Sabahi postul de vicepre­şedinte. Totodată, islamistul a declarat că Frăţia Musulmană respectă principiile democratice şi a avertizat că doar candidatura sa stă în calea celor care vor să readucă la putere regimul lui Hosni Mubarak. Însă, după cum constată Wall Street Journal, Frăţia Musulmană şi-a pierdut o mare parte din credibilitate după ce a încălcat mai multe promisiuni făcute după câştigarea alegerilor parlamentare – inclusiv cea de a nu propune un candidat propriu la alegerile prezidenţiale.

Ironie amară în Piaţa Tahrir

Rezultatul primului scrutin i-a surprins şi şocat pe activiştii care au condus demonstraţiile din Piaţa Tahrir – şi care sunt nevoiţi să descopere acum că au de ales între două rele, constată The Telegraph. Ashraf Khalil, autorul unei cărţi despre revoluţia egipteană, a comentat pe mediul preferat al activiştilor egipteni, Twitter, că „dacă lupta este între Shafik şi Morsi, atunci voi lansa o campanie electorală pentru a-l alege pe Satana; la ce bun să alegem răul mai mic?”. Hossam Bahgat, unul dintre cei mai cunoscuţi activişti egipteni pentru drepturile omului şi preşedintele ONG-ului Iniţiativa Egipteană pentru Drepturile Personale, a afirmat cu ironie pentru The Telegraph că rezultatul îl mulţumeşte. „Afacerea mea va înflori”, a spus Bahgat.

Unii analişti politici sunt însă de părere că „vina” pentru rezultatul nefavorabil al liberalilor le aparţine candidaţilor acestora, care ar fi purtat campanii în care au promovat o ideologie, fără să ofere soluţii la problemele reale cu care se confruntă o mare parte a populaţiei, consideră The Telegraph. Totodată, Steven Cook, un expert al think tank-ului american Council on Foreign Relations, este de părere că „Egiptul urmează şablonul clasic al revoluţiilor: cei care le fac sunt marginalizaţi rapid”. Al doilea scrutin electoral, care va avea loc pe 16-17 iunie, va arăta către care dintre extreme se vor îndrepta moderaţii – dar şi cât de mult se vor modera extremele respective până atunci.