Suntem în plină A Patra Revoluţie Industrială („Revoluţia digitală”), iar roboţii preiau din ce în ce mai mult muncă manuală. Într-o astfel de realitate, creativitatea este calitatea care, cel puţin pentru moment, diferenţiază omul de maşină.
Bunăstarea psihologică şi fizică este esenţială pentru a stimula gândirea creativă, care va transforma modelul istoric de schimb al sănătăţii umane contra beneficiilor economice. După cum declara Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial: "Sunt convins de un lucru – că în viitor, talentul, mai mult decât capitalul, va reprezenta factorul critic al producţiei".
Procesul de învăţare, dezvoltare, menţinere şi reinventare nu se termină niciodată. În industria de retail, de exemplu, companiile înfloritoare sunt cele care schimbă în mod constant natura afacerilor lor. “Amazon”, de pildă, a crescut de la o platformă de e-commerce, la un lider în tot ceea ce înseamnă vânzarea cu amănuntul, incluzând o incursiune planificată în transportul maritim şi deschiderea unui magazin fizic fără casier. Cei care nu reuşesc să se schimbe şi să îmbrăţişeze inovaţia digitală sunt întrecuţi de companii care nu au existat acum 10 ani. Acum un deceniu, de pildă, “Nokia” reprezenta mai mult de o treime din PIB-ul Finlandei. În prezent este irelevantă.
Nici o industrie nu este imună la efectele Revoluţiei digitale. Fiecare companie se confruntă cu provocări şi presiuni neaşteptate de a inova cu o viteză fără precedent. În ciuda acestui fapt, multe discuţii din sălile de consiliu din întreaga lume sunt încă centrate pe ideea unui "Plan de 10 ani". În timp ce obiectivul planificării pe termen lung este de a depăşi concurenţii, contextul în care se desfăşoară afacerea se schimbă atât de repede încât, de la un anumit punct, un astfel de plan poate fi dezavantajos. Mai ales în epoca “Big Data”, în care companiile pot prezice anumite tendinţe şi nevoile clienţilor şi, astfel, îşi pot adapta strategiile în timp real. Astăzi, chiar şi un plan anual este o provocare.
În acest mediu în care schimbarea este constantă, liderii clasici trebuie să accepte că lumea, pe care au imaginat-o acum 10 ani, nu este lumea în care trăiesc astăzi şi, cu siguranţă, nu va fi lumea de mâine. În 2007, Apple inc. s-a clasat pe locul 121 printre cele mai mari 500 de companii ale Americii. În prezent, se află între primele locuri. De cealalată parte, Dell a ocupat locul 34 în 2007 şi a dispărut din listă în 2014, deoarece liderii nu au adaptat afacerea şi mediul s-a schimbat destul de repede.
Lumea de mâine este şi mai dificil de anticipat. Ritmul evoluţiei digitale este prea rapid pentru a putea prezice unde ne va conduce. De aceea, companiile trebuie să rămână în permanenţă deschise schimbării. Imprevizibilitatea înseamnă că majoritatea lor va face greşeli. Unele greşeli vor fi potenţial distructive. Companiile care vor supravieţui vor fi acelea care acceptă că nu pot prezice viitorul şi sunt suficient de agile să reuşească rapid, să evalueze eşecul, să înveţe şi să se adapteze. Cei care nu se schimbă destul de repede, din cauza temerii că pot întrerupe planul lor pe 10 ani, vor fi în curând depăşiţi.
Eşecurile nu sunt doar un rău necesar, ci sunt esenţiale pentru inovare. Companiile care se gândesc în mod constant "Cum pot să adaptez, chiar să distrug şi să reconstruiesc afacerea mea, înainte că altcineva să o facă?" sunt acelea care schimbă jocul.
Odată cu bunăstarea şi beneficiile acestei noi revoluţii industriale vin şi o multitudine de provocări, atît pentru angajaţi, cît şi pentru antreprenori. Această perioada aduce multe oportunităţi, pe care România le poate fructifica. Pentru aceasta este vital să avem un sistem de învăţământ performant şi o populaţie capabilă să se adapteze foarte uşor.
