Pe zone întinse din Transilvania, în special în judeţele Braşov şi Sibiu, dar şi în Banat, Crişana sau în vestul Moldovei se găsesc numeroase case tradiţionale, unele vechi de peste 100 de ani. Multe dintre ele necesită reparaţii sau renovare.
Casele tradiţionale sunt realizate numai cu materiale naturale româneşti, prezintă o arhitectură deosebită, multe fiind în totalitate sau având elemente cu mare valoare estetică, cu acoperiş din ţiglă ceramică cu acel roşu caracteristic numai materialelor naturale şi sunt în concordanţă perfectă cu mediul. Este vorba în primul rând de casele săseşti şi şvăbeşti (dar nu numai) care au, însă, şi o vechime apreciabilă. Deşi acest fapt le sporeşte frumuseţea, deseori este şi factorul care contribuie la o stare care necesită renovare, iar acoperişul, care constituie elementul principal de atracţie, deşi trecerea timpului nu îi afectează valoarea estetică, este primul pe listă, fiind, în timp, expus intemperiilor şi pericolelor de lovire.
Reabilitarea acestor case trebuie să aibă la bază o soluţie de arhitectură adaptată cât mai bine caracteristicilor casei, să utilizeze materiale optime ca raport preţ-calitate şi compatibile cu cele existente, altfel costurile putând fi foarte mari. În ceea ce priveşte acoperişul, deseori ţigla veche este refolosită, acesta fiind un alt avantaj al ţiglelor ceramice, însă sunt şi multe piese care sunt sparte, necesitând a fi înlocuite. Nu trebuie omis nici faptul că unele dintre aceste case, cum sunt, de exemplu, cele din Mărginimea Sibiului, dar nu numai, sunt încadrate în patrimoniul naţional, legea obligând proprietarii să facă renovările folosind numai acelaşi tip de materiale originare.
Este de remarcat faptul că aceste case se pot amenaja inclusiv prin integrarea la interior a unor elemente moderne şi, de asemenea, anumite funcţiuni vechi să fie transformate astfel încât să satisfacă necesităţi noi, cu alte cuvinte să fie revitalizate.
Soluţie
În vederea păstrării tradiţiei arhitecturale, TONDACH România, producătorul de ţigle ce-ra-mice numărul 1 în Europa Centrală şi de Est, propune Ţigla Profilată Transilvania. Este vorba despre o ţiglă destinată atât construcţiilor noi, cât mai ales înlocuirii parţiale sau totale a acoperişurilor din ţiglă a caselor tradiţionale. La ca-sele tradiţionale, ţigla care a fost uzual folosită (inclusiv în Un-garia, Serbia etc.) a fost cea produsă timp de peste 100 de ani la Jimbolia, celebra ţiglă „cu leu”. Ţigla Profilată Transilvania, un model clasic, care şi-a dovedit calităţile de-a lungul timpului, are acum un preţ imbatabil şi prezintă avantajul că are aceleaşi dimensiuni cu vechile ţigle „cu leu”. Produsul in promoţie se poate compara cu orice alte învelitori considerate eficiente financiar. Pentru înlocuiri tota-le ale acoperişurilor caselor tra-di-ţio-nale se poate opta şi pentru ţigla ceramică de dimensiuni mari XXL – Tango Plus, Rumba, Bolero şi Twist, care sunt foarte economice, putându-se acoperi 1 mp începând de la 8,8 piese. Fabricată exclusiv din elemente naturale, ţigla ceramică asigură o excelentă protecţie termică şi fonică şi, în acelaşi timp, are o durată de viaţă extinsă apreciată la patru generaţii. În plus, se acordă o garanţie de nu mai puţin de 33 de ani.
Ferma lui Jan De Maere de la Daia
Venit în urmă cu 13 ani în România, Jan De Maere, istoric de artă şi evaluator recunoscut pe plan mondial al picturii flamande din secolele XVI-XVII, printre multe alte funcţii şi realizări, consilier UNESCO pe probleme de opere de artă şi pasionat de istoria şi civilizaţia saşilor din Transilvania şi legăturile lor cu vechii flamanzi (saşii provin din această regiune), s-a îndrăgostit de locurile şi casele din comuna Roşia (din apropierea Sibiului), şi a „ochit”, după un timp, un loc cu case lângă un pârâu în satul Daia.
Aici s-a hotărât să realizeze un domeniu, o fermă în stil flamand, dedicată rezidenţei precum şi activităţilor de cercetare şi educaţionale precum şi evenimentelor culturale. Actuala configuraţie a caselor a rezultat în urma comasării a două proprietăţi alăturate, case tradiţionale săseşti. Casa de rezidenţă, actualmente decorată în întregime cu valoroase obiecte autentice stil, a fost în vechime casa grofului local şi se distinge prin turnul înalt cu destinaţie iniţială de apărare şi de depozitare a cerealelor şi care era în stare de ruină. Acesta a fost complet refăcut după nişte fotografii vechi, dândui-se o destinaţie în concordanţă cu cea a întregii locaţii, şi anume, de bibliotecă şi activităţi culturale. Cealaltă casă este destinată oaspeţilor şi participanţilor la activităţi, în timp ce şurilor, anexe gospodăreşti ale celor două case, li s-a schimbat destinaţia în săli de curs şi de spectacole. Acoperişurile au fost înlocuite complet cu ţiglă solz Tondach. Domeniul este întregit de grădina de flori, amenajată cu mare stil, podul de lemn de peste pârâu şi de casele maramureşene, în curs de amenajare care vor avea în viitor aceeaşi destinaţie.
Material realizat cu sprijinul Danielei Coman (tel.: 0741.462.050)
Casă ţărănească săsească din 1777
O familie pasionată de valorile naţionale şi-a făcut un scop din a „reînvia” casa săsească din Prejmer, a cărei piatră de temelie a fost pusă în urmă cu mai bine de 230 de ani. Casa a fost construită în mai multe etape, structura iniţială fiind realizată integral din piatră, având beci şi o anexă pentru animale. După 100 de ani de la construcţie, imobilul a fost refăcut şi extins cu hol şi cu încă o casă din cărămidă, atunci fiind realizate şi mai multe reamenajări.
Desfăşurarea formată de faţadă spre stradă şi zidăria porţii împreună cu cei trei stâlpi de susţinere, încadrate de clădirile alăturate, formează un ansamblu pitoresc de arhitectură vernaculară. În cadrul porcesului de restaurare a fost dat jos tot acoperişul, au fost înlocuiţi căpriorii vechi, iar acolo unde nu a existat această posibilitate, cei vechi au fost dublaţi de unii noi. Au fost date jos toate straturile de tencuială adunate în timp, descoperindu-se frumoşii pereţii originali. S-a păstrat podeaua din lemn şi cărămidă precum şi grinzile vechi care au fost tratate doar cu o soluţie din sare de bor adusă din America, extrem de eficientă împotriva gângăniilor şi ciupercilor.
Mobilierul a fost, în cea mai mare parte, recuperat din casele prietenilor şi recondiţionat cu multă migală de proprietari, care au pictat mobila dându-i personalitate. Fostul grajd a fost transformat de proprietari într-un atelier de creaţie, aici fiind realizată şi mobila cu care s-a decorat casa iar mansarda a fost amenajată într-un stil modern, conform cerinţelor celui mai mic membru al familiei, grinzile lăsate la vedere, acesta fiind singurul element care aminteşte de faptul că locuinţa are în spate o istorie de sute de ani.
Această locuinţă este acum inclusă pe lista monumentelor istorice publicată de Ministerul Culturii şi Cultelor- Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, dar şi în patrimoniul UNESCO, fapt care încununează munca din ultimii 8 ani a familiei Onuţ care, cu bani puţini, dar cu multă pasiunea a şlefuit o bijuterie arhitecturală.
Restaurare: arh. Elena Fîntînă (tel.: 0268.543.657),
decor: artist plastic Stela Onuţ (e-mail: stelamotz@yahoo.com)
Împrospătarea interiorului
Cei mai muloi dintre noi avem rădăcini puternice la oară. Bunicii şi părinţii noştri (sau chiar unii dintre noi) şi-au petrecut o parte din viaţă în satele româneşti, apoi s-au mutat la oraş.
Casele orăneşti ar fi mai mult pe placul nostru dacă ar fi mai confortabile. Poate nu le-am mai dărâma ca să construim în locul lor altele mai urâte, dar, chipurile, mai moderne. Prezentăm o idee de revitalizare a unei astfel de case, şi anume Casa „Găleşoaia” din muzeul „ASTRA” din Sibiu, unde a fost transportată integral, exact aşa cum a fost ea construită şi păstrată în satul ei. Camera pe care am propus-o spre redecorare are toate „ingredientele” rustice româneşti cunoscute: o sobă de pământ foarte frumoasă, podele de lemn, preşuri lucrate manual, paturi tradiţionale de lemn, „tapiţerii” pentru pereţi lucrate de mână. O parte din aceste accente tradiţionale au fost păstrate în decorul final, iar altele au fost înlocuite cu obiecte de decor actuale, din magazine moderne, gen: IKEA, Akt Decor etc.
Proiectul de revitalizare a fost realizat de designerul Eugen Buta ( tel.:0729-101.111, e-mail: ebuta@yahoo.com), care a plecat de la imaginea camerei din casa „Găleşoaia”, completată cu elemente de decor modern: o canapea Ektorp (IKEA), scaune, lustre etc.
