Din ziarele de luni, aflăm că o delegație condusă de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a fost primită la sediul FMI, cele mai multe pasaje și poduri din București nu sunt verificate înainte de a fi deschise traficului, motivul productivității scăzute și a salariilor mici din România, topul celor mai bogați parlamentarii care vor pensii speciale, dar și despre soarta concesiunii autostrăzii Comarnic-Brașov.
Din Adevărul aflăm că o delegație condusă de ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici a fost primită la sediul Fondului Monetar Internațional (FMI). Astfel, delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Comisiei Europene nu a mai venit la Bucureşti în această lună. În schimb, o echipă condusă de către ministrul de Finanţelor, Eugen Teodorovici, s-a deplasat la Washington pentru a dezgheţa relaţiile cu instituţia internaţională. Executivul are nevoie de girul FMI în privinţa noului Cod Fiscal, care prevede reduceri substanţiale de taxe, inclusiv reducerea TVA la alimentele de bază, prevăzută a intra în vigoare de la 1 iunie. De asemenea, Guvernul trebuie să prezinte progresele înregistrate în domeniul energetic, după ce liberalizarea gazelor pentru populaţie şi restructurarea sectorului de cărbune au fost principalele cauze pentru care Executivul nu a convenit o scrisoare de intenţie cu forurile financiare la precedenta vizită, din luna februarie. Ministerul Finanţelor anunţa, vineri, că o delegaţie a României, condusă de către Teodorovici se află în SUA, la Washington, în perioada 16-19 aprilie, discuţiile fiind purtate „pe marginea măsurilor prevăzute în proiectul de lege privind Codul Fiscal, a execuţiei bugetare, respectiv stadiului implementării angajamentelor convenite cu organismele financiare internaţionale“. Proiectului noului Cod Fiscal reprezintă principala problemă a negocierilor, consideră profesorul de economie Mircea Coşea. „Relaţiile cu FMI sunt destul de reci, Guvernul a pus în circulaţie un proiect privind Codul Fiscal, iar ei au îndoieli privind flexibilizarea fiscală. Se opun mai ales scăderii TVA. Fără girul FMI, un nou Cod Fiscal nu are credibilitate pe plan internaţional. Faptul că o delegaţie românească merge la FMI este un semn că se doreşte o dezgheţare, s-a înţeles că este necesar să existe acordul FMI pe Codul Fiscal dacă vrem să-l introducem“, a declarat Mircea Coşea, pentru „Adevărul“.
În Evenimentul Zilei, citim că cele mai mari pasaje ale Capitalei nu au fost verificate și recepționate înainte de a fi deschise traficului. Pasajul Basarab nu a fost recepționat în acte, deși pe el se circulă de aproape patru ani. Situația este aceeași și în cazul Pasajului Mihai Bravu. După ce este finalizată, orice lucrare de infrastructură trebuie verificată de către o comisie formată din specialiști, printre care și cei de la Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC). În cazul celor două poduri, care au costat aproape 280 de milioane de euro, nu s-a semnat niciun act de recepție a lucrărilor, deși legea spune că trebuie convocată comisia în 15 zile de la comunicarea finalizării lucrării. „Investitorul, Primăria Municipiului București, nu a organizat recepția la finalizarea lucrărilor pentru niciunul dintre proiecte”, au explicat, pentru EVZ, reprezentanții Inspectoratului de Stat în Construcții. Potrivit legii, este obligatoriu ca la finalizarea lucrării să se facă recepția privind terminarea lucrării, iar la expirarea termenului de garanție să fie făcută recepția finală. Edilul-șef al Capitalei, Sorin Oprescu, ar fi știut încă din aprilie 2012 ca ar exista probleme în ceea ce privește inaugurarea Pasajului Basarab, numai că, fiind an electoral acesta, a decis să dea drumul circulației, spunând în cerc restrâns: „Nu pierd Capitala din cauza asta”, potrivit surselor EVZ. Pasajul Basarab, a costat aproximativ 250 de milioane de euro. În ceea ce privește Pasajul Mihai Bravu, șefii din Municipalitate ar fi semnat mai multe acte adiționale privind construirea acestuia. Ambele construcții au fost atribuite companiei Astaldi. Primăria Capitalei a atribuit grupului italian un contract de 155,7 milioane lei (35 milioane euro), inclusiv TVA, pentru finalizarea lucrărilor la pasajul suprateran Mihai Bravu – Splaiul Unirii.
În Capital.ro citim despre productivitatea mică și salariile pe măsură din România. Nu de puține ori s-a întâmplat ca experţi sau analişti să critice creşterea vertiginoasă a salariilor, care nu ţinea cont de majorarea în ritm semnificativ mai lent a productivităţii muncii. „Voci de la Banca Naţională – inclusiv vocea guvernatorului – au afirmat în repetate rânduri că, fără un raport raţional între productivitatea muncii şi câştigurile din muncă, nu va fi posibilă consolidarea dezinflaţiei. Iar calculele specialiştilor băncii centrale arată că, la nivelul întregii noastre societăţi, câştigurile de productivitate, evidente în anii din urmă, tind să fie depăşite de nivelul creşterilor salariale. De aici pericolul reactivării spiralei salarii-preţuri“, spunea la începutul lui 2008 Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Într-adevăr, în perioada 2005-2008 salariul mediu net nominal a crescut în România cu 75%, salariul mediu net real (ajustat cu rata inflaţiei) s-a majorat cu 46%, iar productivitatea muncii a urcat cu doar puţin peste 20%. Criza a temperat mult tendinţa de creştere a lefurilor (pe hârtie, ele erau la sfârşitul lui 2013 cu 111% mai mari decât în 2005, însă în realitate puterea de cumpărare a salariatului mediu se majorase cu numai 38% în aceeaşi perioadă). Pe de altă parte, în ciuda tăierilor de costuri şi a concedierilor provocate de recesiune, nici productivitatea muncii nu a avut o evoluţie mai bună – în 2013 ea era doar cu 21% mai mare decât în 2005, adică se întorsese, după câţiva ani de scădere, la nivelul din 2008. Respectiv la o şesime din media Uniunii Europene.
În Ziarul Financiar aflăm că România se polarizează, oraşele mari atrag şi mai multe investiţii iar oraşele mici şi mijlocii pierd din viteză, spune Horia Cioriclă, preşedintele Băncii Transilvania. Cum se traduce constatarea lui: în preluarea Volksbank România de către Banca Transilvania, strategia este de întărire a poziţiilor băncii în oraşele mari, fie şi prin mai multe sucursale în acelaşi cartier. La polul opus, asta înseamnă că în oraşele mici şi mijlocii, din două sucursale va rămâne une, pentru simplu fapt că nu mai există business acolo, care să justificie menţinerea a două sucursale plus angajaţii aferenţi. România se desparte din ce în ce mai mult pe oraşe şi zone. Nu este o noutate, ci doar acum această evoluţie devine din ce în ce mai evidentă. Zona Bucureştiului şi Transilvania atrag investiţiile, în timp ce Moldova, Oltenia, Dobrogea, cu execepţia oraşelor mari din aceste teritorii „mor încet şi sigur”. Moldova este o zonă foarte bună de luat voturi pentru PSD, şi bună pentru PDL, dar după alegeri, când fiecare îşi savurează victoria şi îşi numără banii care îi vor intra, votanţii aleargă încoace şi încolo după locuri de muncă, fie şi pentru salariul minim pe economie. Dacă mai sunt şi bonuri de masă, jobul este perfect. Conform unei analize a revistei Business Construct, regiunea Moldovei are în prezent în lucru doar patru mari şantiere finanţate de investitori privaţi, dintre care trei sunt în Iaşi, în municipiu. De investiţiile statului în infrastructură, în zona Moldovei nici nu poate fi vorba. România nu are acum niciun proiect concret prin care să traverseze munţii Carpaţi cu o autostradă, ceea ce înseamnă că investitorii ocolesc această zonă. PIB-ul Moldovei este de 3.400 de euro pe cap de locuitor, faţă de media naţională de 5.500 de euro.
Din Wall Street aflăm că dezvoltatorul imobiliar spaniol Hercesa va relua investițiile în proiectul rezidențial Vivenda Residencias din estul Capitalei, având în plan să înceapă în aceast an a treia fază a proiectului printr-o prima etapă care va include 66 de apartamente de 2,3 și 4 camere. Proiectul rezidențial Vivenda Residencias a demarat în 2007, iar până în prezent au fost construite în primele două faze 420 de apartamente, vândute aproape integral. Compania Hercesa, are în plan să continue proiectul cu o nouă etapă care va include 66 de apartamente și care ar urmă să înceapă în august sau septembrie. În nouă fază, compania Hercesa va avea incluse apartamente de 2,3 și 4 camere, în bloc nefiind proiectate și garsoniere. Prețurile apartamentelor din a treia fază din Vivenda Resicencias sunt de 55.400 euro plus TVA pentru apartamente de 2 camere de 46 mp utili și de 83.000 euro plus TVA pentru apartamente de 3 camere cu o suprafața de 74 mp utili. Vivenda Residencias este amplasat în zonă bulevardului Basarabia și este un proiect care la finalizare ar urmă să cuprindă circa 1.400 de unități locative.
Din Gândul.info citim un top al celor mai bogați parlamentari care vor pensii speciale. Pe primul loc în topul celor mai înstăriţi parlamentari care au semnat proiectul de lege privind pensiile speciale şi pe locul doi la nivelul întregului Parlament este deputatul UNPR Marin Anton.Fost deputat PNL, fost deputat PMP, fost secretar de stat la Ministerul Mediului şi la Ministerul Transporturilor, acum este la al doilea mandat de parlamentar şi s-ar încadra la o pensie specială de aproximativ 2.400 de lei. Potrivit declaraţiei sale de avere, Marin Anton are în conturi aproximativ trei milioane de euro, 29 de terenuri, trei apartamente, două case de locuit şi una de vacanţă, un BMX X5, BMW M6 şi un Mini Cooper, plus ceasuri şi bijuterii (90.000 euro) şi tablouri (peste 160.000 de euro) de peste 250.000 de euro. Pe locul doi în clasament urmează deputatul PSD Ion Răducanu. El este la primul mandat, fiind ales deputat UNPR de Timiş. Pesedistul este pe locul 9 când vine vorba despre suma deţinută în conturi la nivelul întregului Parlament şi pe locul doi dintre semnatarii proiectului de lege privind pensiile speciale. Potrivit declaraţiei sale de avere, Răducanu deţine trei imobile în Timişoara şi un teren (o curte). Nu are maşină declarată, însă are bijuterii în valoare de 15.000 de euro. În conturi mai are ”doar” 470.000 de euro, în condiţiile în care, în urmă cu un an, avea aproximativ 560.000 de euro. Un alt semnatar al proiectului de lege este deputatul PNL Vasile Varga, cel care ocupă şi locul trei în topul celor mai înstăriţi dintre iniţiatorii proiectului. El a declarat şase terenuri intravilane, o casă de vacanţă la Lepşa, Vrancea, două case de locuit în Brăila şi două spaţii comerciale, un Mercedes, o ambarcaţiune şi un Audi A8. Tot în declaraţia de avere apar şi obiecte de artă în valoare de 4.000 de euro, bijuterii de 60.0000 de euro, în timp ce veniturile sale constau în indemnizaţia de parlamentar, activităţi notariale şi chirii. Un deputat care a încercat şi în trecut să reintroducă pensiile speciale pentru parlamentari estepesedistul Anghel Stanciu. Deputat de Iaşi, aflat la al şaselea mandat în Parlament, pesedistul nu are niciun teren, ci doar un apartament. Cu toate acestea, în conturi are aproximativ 230.000 de euro. În calitate de profesor Universitar, preşedinte al Academiei oamenilor de Ştiinţă şi al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Anghel Stanciu are venituri şi din această zonă, pe lângă indemnizaţie. Topul este completat cu deputatul PSD Ciprian Nica, deputatul PSD Viorel Ștefan, deputatul Stanciu Zisu, senatorul UNPR Ciprian Rogojan, Deneș Sereș (UDMR), respectiv senatoarea PSD Camelia Khraibani.
În Hotnews aflăm că soarta concesiunii autostrăzii Comarnic – Brașov va fi decisă în perioadă ce urmează, Ministerul Transporturilor stabilind în februarie că în luna aprilie va lua o decizie cu privire la concesiunea cu asocierea Vinci-Aktor-Strabag, proiect ce presupune niște costuri foarte mari pentru statul român: plăți anuale de 325 de milioane de euro timp de 26 de ani, adică 8,5 miliarde de euro până la finalul concesiunii. Dacă această concesiune va trece în formă actuală, acest lucru ar însemna „compromiterea Master Planului de Transport”, au declarat surse guvernamentale pentru HotNews.ro. În Master Plan, așa cum a fost el gândit în variantă finală agreata cu Comisia Europeană, toate proiectele, inclusiv Comarnic – Brașov, sunt propuse a fi realizate printr-un mix de fonduri europene – buget – împrumuturi externe, iar autostradă de pe Valea Prahovei are un alt cost estimat în MPGT, unul mult mai mic – circa 1 miliard de euro, față de cele 1,8 miliarde de euro pentru proiectare și construcție în înțelegerea cu asocierea Vinci-Aktor-Strabag.
În Prosport citim că evenimentul ”Marea Pedalare” s-a încheiat duminică seara, pe plaja din Vama Veche. 150 de iubitori de sport au urcat în şa sâmbătă dimineaţa pentru a parcurge aproape 300 de km spre Litoral cu oprire de o noapte la Călăraşi. Nici crampele musculare, nici ploaia torenţială şi nici câteva mici opriri nu i-au făcut să abandoneze. Şi-au testat limitele, au dat dovadă de o forţă nebănuită şi au mers mai departe. Bancheri, medici, funcţionari publici, studenţi şi domni trecuţi bine de prima tinereţi îşi întreţin pasiunea săptămână de săptămână. Evenimentul ProSport a fost încă un motiv pentru ei de a sta departe de viaţa sedentară şi de a prinde aripi la orice vârstă. O linie de finiş trecută îţi poate schimba nu numai tonusul muscular, ci şi starea psiho-afectivă caracteristică învingătorului.
